Cum la toate cele patru reuniuni similare de până acum responsabilii cu politica externă din legislativul european au reunit în jurul mesei rotunde toate părţile implicate, miercuri, în premieră, au avut ocazia să îşi expună punctele de vedere membri ai noii garnituri parlamentare moldovene, inclusiv comuniştii.
Dacă în urmă cu o lună comuniştii au
trimis-o pe ambasadoarea Moldovei la Consiliul Europei să citească un
text în care înfiera opoziţia şi presupusa implicare a României în
evenimentele de la Chişinău, miercuri locul comuniştilor a rămas gol.
Deşi se află la Strasbourg, deputatul comunist Grigore Petrenco, copreşedintele Comisiei de Cooperare Parlamentară UE-Republica Moldova, a refuzat să participe la reuniune. Într-o scrisoare adresată Parlamentului European şi citată de Europa Liberă, Petrenco spune că a considerat inutilă participarea la discuţii în condiţiile în care legislativul european a definitivat deja un proiect de rezoluţie care nu conţine punctul de vedere al "autorităţilor constituţionale din Republica Moldova".
"Schiţa moţiunii pentru rezoluţia despre situaţia din Republica Moldova aduce acuzaţii grave şi fără nici un fundament autorităţilor constituţionale şi este o insultă la adresă poporului moldovean" notează în scrisoare Grigore Petrenco.
În sala de
dezbateri comuniştii au avut însă nişte "ochi" şi nişte "urechi",
consemnează Europa Liberă. Nu ale lui Petrenco, ci ale unui trimis al
reprezentanţei Republicii Moldova la Consiliul Europei. Tânărul a notat
cu atenţie tot ce s-a vorbit şi transmitea cuiva prin telefon
traducerea în româneşte a dezbaterii care răsuna din căştile
interpreţilor, a relatat postul de radio.
Dacă partidul comunist a decis să întoarcă practic spatele oficialilor
europeni, toate cele trei partide de opoziţie au profitat de ocazie şi
prin liderii lor au comunicat, atât Parlamentului, cât şi Comisiei
Europene cum ar putea Bruxelles-ul să ajute mai departe Republica
Moldova.
Rezoluţia (care a fost votată joi) este un pas în direcţia cea bună, a spus deputatul liberal democrat Iurie Leancă. Însă pentru a avea şi efect, ea trebuie să oblige cumva Guvernul de la Chişinău să facă reformele pe care UE le cere.
"Avem nevoie de un mecanism care să permită ca, în cazul în care autorităţile nu se conformează angajamentelor asumate, să fie sancţionate. Apoi, asistenta Uniunii Europene trebuie să fie condiţionată. Nu am văzut principiul conditionalităţii în această rezoluţie. Am cerut un mecanism de garanţii internaţionale, pentru că până acum nici un angajament al Guvernului de la Chişinău privind drepturile omului şi democratizarea societăţii nu a fost respectat", a spus Iurie Leancă.
Un lucru este clar, observă Europa Liberă: opoziţia moldoveană aştepta mai mult decât o rezoluţie care să certe Chişinăul. O idee lansată de toţi cei trei lideri moldoveni prezenţi la Strasbourg - Mihai Ghimpu, de la Partidul Liberal, Iurie Leancă, de la Partidul Liberal Democrat, şi Veaceslav Untila din partea Alianţei Moldova Noastră - şi care nu a fost prinsă nici ea în textul final este schimbarea traseului pe care îl au banii europeni pentru Republica Moldova, ca şi al mecanismului intern de gestionare a acestor fonduri.
Faptul că în rezoluţie PE nu cere Comisiei Europene să condiţioneze sprijinul acordat Republicii Moldova de îndeplinirea unor cerinţe specifice i-a intrigat pe unii eurodeputaţi. "Văd că rezoluţia pe care o pregătim nu conţine principiul conditionalităţii. Insist să fie introdus acest principiu în text", a spus eurodeputatul luxemburghez Robert Lax, care a cerut modificarea textului înaintea votului de joi.
Vorbind în numele Comisiei Europene, Reinhold Hack a declarat că deşi executivul european s-a angajat să asiste Republica Moldova, autorităţile moldovene trebuie mai întâi să creeze un mediu pentru o investigare imparţială şi pluralistă a evenimentelor din 6 şi 7 aprilie şi să pună în aplicare reformele la care s-au angajat.
"Ne-am angajat să aprofundăm semnificativ relaţia cu Republica Moldova în viitor, inclusiv să asistăm ţara în această perioadă dificilă din punct de vedere politic şi economic. Însă aşteptăm de la autorităţile moldovene să creeze mediul propice pentru a permite această asistentă. Mai ales declanşarea unei investigaţii imparţiale şi pluraliste", a spus Hack.
