Barack Obama pentru pace, Herta Müller pentru literatură: sezonul
Nobel, care s-a încheiat luni, a adus suprizele sale anul acesta.
Pentru toţi cu excepţia câtorva jurnalişti şi pariori care au mizat pe
candidatul potrivit.
Când numele preşedintelui american a fost
rostit vineri la Institutul Nobel de la Oslo, un val de stupefacţie a
străbătut asistenţa. Însă, cu o seară înainte, postul privat norvegian
TV2 îl prezenta pe Barack Obama drept unul dintre cei mai probabili
laureaţi.
"Nu eram sigur în proporţie de 100%, dar, din punctul meu de vedere,
Obama era alegerea cea mai logică. Sunt surprins că ceilalţi au fost
surprinşi", a declarat autorul reportajului, Gerhard Helskog.
Negând că ar fi beneficiat de o scurgere de informaţii, jurnalistul
susţine că şi-a imaginat cum a gândit Comitetul Nobel şi că a lucrat
"puţin cu sursele", fără a face mai multe precizări. Însă intuiţia sa
nu a fost răsplătită imediat. "După reportajul meu, multe persoane
mi-au scris pe Twitter pentru a-mi spune că sunt un imbecil", a
mărturisit el.
Şi o serie de pariori avizaţi au mizat pe Obama, a cărui cotă a trecut
de la 33 la 1 la 18 la 1 pe www.paddypower.com, până când site-ul a
suspendat pariurile pe numele său vineri dimineaţă, evocând un "risc
financiar semnificativ pentru conturile" sale.
Şi institutul Nobel a negat orice scurgere de informaţii. Chiar şi
lista candidaţilor este secretă timp de 50 de ani. Oficial, singurii
care ştiu sunt cei cinci membri ai comitetului şi influentul lor
secretar, Geir Lundestad, care a afirmat la un moment dat că nu îi
împărtăşeşte secretul nici măcar soţiei sale.
În ceea ce priveşte ghicitorile, postul public de televiziune NRK are
cel mai bun bilanţ. În 2003 şi 2004 a avut dreptate evocând dinainte
numele - necunoscute în perioada respectivă - iraniencei Shirin Ebadi
şi kenyanei Wangari Maathai. În 2008, unul dintre reporteri săi se afla
pe scara finlandezului Martti Ahtisaari în ziua anunţului. Însă anul
acesta, NRK a dat greş. "În general lucrăm pe baza unor indicii şi a
surselor, dar de această dată nu am reuşit să facem puzzle-ul", a
declarat Stein Bjoentegaard, şeful secţiei de externe.
La Stockholm, unde sunt decernate celelalte premii Nobel, aceleaşi
suspiciuni de scurgeri de informaţii apar în mod regulat, în special la
literatură.
După ce a anticipat corect în 2008 (francezul Jean-Marie Gustave Le
Clézio), ziarul Dagens Nyheter a reeditat succesul anul acesta, cu
Herta Müller, căreia i-a consacrat prima pagină a secţiunii sale de
cultură miercuri, cu o zi înainte de anunţul oficial. "Nu am fost
avertizaţi. În caz contrat nu am fi avut genul acesta de acoperire", a
declarat responsabilul cu cultura, Maria Schottenius.
Directorul administrativ al Academiei suedeze, Odd Zschiedrich, a
declarat că "era vorba de o supoziţie clară", subliniind că laureata
era "o candidată serioasă de mai mulţi ani".
După articolul din Dagens Nyheter, cota acesteia a crescut mult pe
lista favoriţilor pe site-ul de pariuri Ladbrokes, unde a ajuns pe a
doua poziţie.
Pentru jurnalistul Stephen Farran-Lee, care a prezentat-o pe Herta
Müller drept câştigătoare anul acesta, era suficient să fie observaţi
membrii Academiei.