Moartea lui Slobodan Miloşevici a survenit în ajunul comemorării a trei ani de la asasinarea celui care a contribuit cu toată convingerea la extrădarea fostului dictator, premierul pro-occidental sârb Zoran Djindjici.
Simpatizanţii premierului asasinat au organizat adunări comemorative, iar la mormântul său din Belgrad, precum şi la sediul guvernului, unde Djindjici a căzut ciuruit de gloanţe, au fost depuse coroane de flori şi au fost aprinse lumânări.
Cel puţin 500 de persoane s-au adunat la mormântul lui Zoran Djindjici la împlinirea a trei ani de la asasinarea sa. Alături de văduva premierului, Ruzica, s-a aflat preşedintele Boris Tadic, colaborator apropiat al lui Djindjici, precum şi membri ai Partidului democratic.
Actualul premier, Vojislav Kostunica, la acea vreme adversar al lui Djindjici, şi membrii guvernului au depus coroane la locul asasinatului. Adulat de simpatizanţi pentru lupta sa neobosită de a readuce Serbia în familia europeană, Djindjici continuă să fie considerat trădător de adversari pentru că l-a predat pe Miloşevici Tribunalului de la Haga.
Cu toate acestea, chiar şi cei mai înverşunaţi inamici ai fostului premier nu sunt satisfăcuţi de încetineala cu care se desfăşoară procesul asasinilor săi prezumtivi. 13 persoane, printre care mai mulţi membri ai unităţii de elită ''Beretele roşii aparţinând poliţiei secrete sârbe, sunt acuzate de crimă, iar procesul, deschis în decembrie 2003, nu s-a încheiat.
Pe de altă parte, comunitatea internaţională consideră că actualul guvern nu este suficient de hotărât ca să ducă până la capăt colaborarea cu Tribunalul penal internaţional, dovadă că unul dintre criminalii de război cei mai căutaţi de ani de zile, Ratko Mladici, nu a fost însă prins. Această atitudine confuză blochează negocierile de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană.
COINCIDENŢĂ STRANIE
