Oraviţa. Cea mai veche gară din România. Era plasată mai sus decât restul clădirilor, astfel că transportul oamenilor şi al mărfurilor se făcea cu un lift rudimentar. În anii în care străzile din Bucureşti abia înlocuiau bolovanii de râu cu piatra cubică, de aici au pornit primele două trasee de cale ferată.
"Au fost aduşi aici muncitori din aproape toate statele înconjurătoare foarte mulţi au fost aduşi din Slovacia, Slovenia, Ungaria. Oameni au participat la o construcţie foarte grea", povesteşte Radu Bellu, istoric feroviar.
Calea ferată spre Anina se numea Linia Cărbunarilor. S-a construit la ordinul Cancelariei de la Viena şi era destinată exclusiv transportului de cărbuni.
În 1860 cea mai importantă uneltă de mecanizare era târnăcopul, lopata iar pentru transport era boul de povară şi calul.
Se spune că, iniţial, austriecii au proiectat greşit linia, iar multe
dintre tuneluri au fost refăcute. Istoricii spun însă că de fapt
celălalt terasament este locul unde a existat prima cale ferată din
lume, în care încărcătura era trasă de cai.
Traseul montan este folosit şi acum. Prima cale ferată montană din România oferă şi cele mai spectaculoase
peisaje de aici, din munţii Aninei. A fost inaugurată în anul 1863,
iniţial pentru transportul cărbunelui din munţii Aninei. Iar acum se
fac eforturi pentru introducerea ei în circuitul turistic.
Linia ferată care traversează Munţii Aninei are o lungime de 33 kilometri şi cuprinde 14 tunele şi 10 viaducte. Unele tuneluri sunt cele mai vechi folosite în Europa. Calea ferată poate fi folosită de turişti, însă cu vagoane şi locomotive normale. Preţul biletului este de 5 lei pe călătorie.
