E vremea alegerilor prezidenţiale, dar şi a căutării unui premier cu care candidaţii la funcţia supremă în stat să facă tandem, pentru a-şi putea lărgi plaja de promisiuni şi în zone în care şeful statului nu ar avea puteri. Exact ca în 2004. Pe atunci candidatul Traian Băsescu a defilat în campanie braţ la braţ cu viitorul şef al Guvernului, Călin Popescu-Tăriceanu. Mai ales că postul de prim-ministru este vacant după demiterea Cabinetului Emil Boc. Numai că în timp ce primii doi prezidenţiabili - Traian Băsescu şi Mircea Geoană - evită să-şi asume un nume de prim-ministru pentru după alegeri, moda pare să-i fi cuprins pe ceilalţi pretendenţi: Antonescu, Oprescu sau Vadim.
Traian Băsescu ar putea propune un premier democrat-liberal dacă Lucian Croitoru este respins de Parlament
În cazul în care guvernul Croitoru va pica în Parlament miercurea viitoare, voi desemna un alt premier din partea partidului cu cele mai multe mandate în Parlament, adică din partea PD-L. Înainte sau după alegeri. E laitmotivul declaraţiilor preşedintelui Traian Băsescu de câteva săptămâni încoace.
Ultima oară a spus-o la începutul acestei săptămâni la Grupul de Dialog Social, când a precizat că dorinţa sa ar fi ca totuşi să desemneze un alt candidat pentru Palatul Victoria, dacă Lucian Croitoru este respins. Dacă nu, formula Emil Boc stă în picioare până la vot.
Variante ar fi teoretic în partid, dar numele vehiculate prin PD-L sunt cam aceleaşi - Vasile Blaga sau Monica Macovei - asta şi pentru că, potrivit unor voci din partid, prioritatea este acum campania electorală. Deşi Blaga a fost singura propunere de ministru a democrat-liberalilor care a primit aviz favorabil, şansele ca un guvern condus de acesta să treacă sunt ca şi nule, având în vedere fermitatea cu care PSD şi PNL susţin varianta Klaus Johannis, dar şi că pedelistul este încă perceput ca şef de campanie al lui Traian Băsescu. Nici varianta Macovei nu este una care să stea în picioare, date fiind relaţiile încrâncenate pe care aceasta le are cu social-democraţii şi cu o parte din liberali. Fostul premier Emil Boc pare să fi ieşit şi el în discuţie, după ce a căzut o dată în Parlament.
Preşedintele a mai scos la începutul acestei săptămâni o variantă şoc din joben. Mai mult în glumă, e adevărat. "Mircea Geoană poate fi un prim-ministru, cred. Dar îi dau şansa să hotărască acum. Este următoarea nominalizare Mircea Geoană. Eu îi dau o şansă acum, să nu se facă de râs. Eu vreau să-l salvez pe Mircea Geoană", a spus Băsescu.
Mircea Geoană merge pe varianta Johannis până la alegeri
Geoană la rândul său a refuzat să ofere nume pentru scaunul de premier în cazul în care va ajunge preşedinte. A precizat că susţine varianta Klaus Johannis până la scrutinul prezidenţial, dar că nu îi poate garanta primarului Sibiului că va avea viaţă la Bucureşti şi după. A declarat în schimb că are în minte două modele de premier. "Avem două profile-robot: un foarte bun economist, care să dea pieţelor senzaţia de stabilitate sau cineva cu profil de magistrat, de om serios, care să poată asigura execuţia alegerilor".
Foarte bunul economist nu ar fi potrivit unor surse din partid, nimeni altcineva decât reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu. Singura problemă ce s-ar putea ivi este aceea că Tănăsescu a fost unul dintre susţinătorii cotei unice de impozitare, una la care Geoană, potrivit programului său prezidenţial, ar vrea să renunţe şi să revină la impozitarea progresivă.
Crin Antonescu l-a anunţat pe Klaus Johannis pentru funcţia de şef al Executivului
Liderul PNL Crin Antonescu şi-a asumat public un candidat şi pentru perioada post-electorală: Klaus Johannis. Antonescu a fost cel care i-a propus edilului să preia Guvernul. Dacă posibilul preşedinte liberal al României îl preferă pe Klaus Johannis, unii dintre colegii săi îi sugerează un alt nume. Mai precis Dinu Patriciu care are aceeaşi idee ca şi duşmanul său Traian Băsescu. Numai că magnatul vorbeşte serios: "După părerea lui Dinu Patriciu s-ar putea să fie, pentru că de fapt domnia sa are un spirit liberal care se ascunde sub eticheta social-democrată, de nevoie. Nu are un spirit liberal în discursul public, pentru că acolo trebuie să se facă social-democrat, dar de fapt după ce ai trăit atâta vreme la Bush şi Clinton...", a spus Dinu Patriciu la Realitatea TV, continuând cu pledoaria sa pentru şeful PSD: "Am putea să vorbim în exact aceleaşi cuvinte despre Mircea Geoană şi Tony Blair şi vorbesc despre orientările în privinţa filosofiei politice". Antonescu a respins varianta lui Patriciu.
Oprescu vrea premier independent
Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, are şi el preferinţele sale. Iar atunci când nu le are, le ia pe cele de pe piaţă. Adică pe acelaşi Klaus Johannis. "Profilul acestui premier: este un premier independent, care nu are carnet de partid şi care, prin profesionalismul dovedit, subliniez, dovedit, poate să coaguleze în jurul lui un Guvern de tehnocraţi, de profesionişti", a spus Oprescu, adăugând că primarul Sibiului este o astfel de variantă. Mai are una: Daniel Dăianu.
Vadim vrea să-l aducă la Palatul Victoria pe Gheorghe Funar
Corneliu Vadim Tudor vrea să refacă tandemul de la vârful PRM pe axa Palatul Cotroceni-Palatul Victoria. Şi vrea să-l recupereze drept premier pe fostul senator Gheorghe Funar. "Uitaţi-vă câtă agitaţie este în jurul unui profesor de fizică, un sas, să fie sănătos, Klaus Johannis, care cică ar fi condus bine două mandate Sibiul. Dar eu ştiu un economist de profesie, care a condus şi mai bine, nu două mandate, ci trei mandate, un municipiu mai mare decât Sibiul, e vorba de Cluj şi mă gândesc la Gheorghe Funar. N-ar fi un prim-ministru mai bun decât acest Klaus Johannis?", a spus Vadim la RFI.
Candidatul UDMR Kelemen Hunor este şi el un susţinător al variantei Johannis în acest moment.
Cernea vrea o femeie în fruntea Guvernului
Reprezentantul Partidului Verde, Remus Cernea, are două variante de premier. "Avem două variante. Prima mea opţiune şi a partidului pe care îl reprezint este o femeie specialistă în finanţe-bănci, în economie, manager în sectorul IMM-urilor, care să îmbrăţişeze şi o viziune verde. Un astfel de om poate fi găsit în afara României, dar noi seprăm să-l găsim şi în ţară. Un exemplu este laureata premiului Nobel pentru Economie din acest an, Elmor Ostrom, prima femeie care a luat un asemenea premiu. De ce o femeie? Sunt foarte multe exemple de femei de succes în Europa, preşedinta Lituaniei, premiera Islandei. Femeile în România sunt subreprezentate", crede Cernea, care subliniază şi rolul doamnelor în gestionarea coşului zilnic al familiei.
A doua variantă a lui Cernea este şeful Grupului de Economie Aplicată, Liviu Voinea. "Ar fi o opţiune excelentă pentru un viitor premier în situaţia de criză politică şi economică de acum. Nu am apucat să antamâm o discuţie cu domnia sa până acum", spune prezidenţiabilul verde.
Constantin Rotaru vrea ca premierul să fie decis de majoritatea parlamentară
Candidatul Partidului Alianţa Socialistă, Constantin Rotaru, inclină să lase numele viitorului premier la mâna majorităţii parlamentare. De aceea îl şi critică pe preşedintele Traian Băsescu pentru faptul că nu accepta varianta Klaus Johannis. "Preşedintele României trebuie să respecte Constituţia, iar dacă o majoritate are o alegere, preşedintele nu are cum să nu se supună", spune acesta pentru REALITATEA.NET. Rotaru nu vrea să dea nume de premier preferat, dar îl descrie: "Eu mi-aş dori un socialist care să renunţe la cota unică şi să aprobe impozitul progresiv, care să pună pe prim-plan omul nu banul". Întrebat ce scor crede că va obţine la alegeri, Rotaru e mai mult decât optimist: "În mod normal ar trebui să luăm un scor foarte bun, mai ales că ne adresăm nemulţumiţilor, care în România sunt circa 80%. 10% ar fi un scor bun la alegeri în momentul de faţă".
Vasile Dâncu: Tandemul candidat prezidenţial-posibil premier nu are prea mare valoare pentru electorat
Sociologul Vasile Dâncu crede că strategia tandemului candidat prezidenţial-posibil premier nu produce cine ştie ce efecte electorale. Invitat la videochat-ul "Eu cu cine votez?" de la REALITATEA.NET, Dâncu a spus că i se pare bizară această tendinţă: "Este un lucru ciudat. Oamenii votează oameni, nu tandemuri, nu prieteni, nu grupri. În România s-a încetăţenit această tendinţă datorită slăbiciunii pe care o are statutul preşedintelui, limitării constituţionale, preşedintele nu poate comunica în mod plenar, cred că în 2000, dacă nu în 2004, mai evident, având şi partea asta executivă şi-au zis putem spune orice, putem spune şi că vom face, nu doar că ar trebui să se facă, pentru că nu are şi forţă executivă. Apoi a fost şi nevoia aceasta de coaliţie. Eu cred că acest tip de raportare electorală nu are valoare prea mare în electorat".