Bruxelles-ul vrea ca guvernele naţionale şi companiile private să majoreze cheltuielile pentru energii regenerabile, nucleare şi pentru eficienţă energetică, pentru a reduce dependenţa Europei de energiile fosile. Dacă aceste cheltuieli vor fi transpuse în realitate, va fi un salt uriaş de la actualele niveluri ale finanţării pentru energii alternative, de 3 miliarde euro pe an atât din sectorul public, cât şi din surse private.
CE va publica un plan pe 6-10 ani, care va stabili măsurile ce trebuie luate pentru a asigura accesul pieţei la cele mai promiţătoare tehnologii. Pe lângă fermele eoliene şi cele solare realizate în largul mărilor, există planuri pentru reactoare nucleare de nouă generaţie şi tehologie de captare şi depozitare a dioxidului de carbon, care încă nu sunt disponibile pe piaţă. Şi pentru bioenergie sunt planuri în prezent, iar CE se aşteaptă ca aceasta să contribuie cu 14% la mixul de energii al Europei până în 2020.
Planul cuprinde o nouă generaţie de ferme eoliene create în largul apelor adânci, care să poată rezista la condiţii meteo extreme (al căror cost să fie de 6 miliarde euro între 2010-2020), o ţintă de generare a 15% din energia electrică a UE din panouri solare şi diminuarea costului acestei energii (investiţii de 16 miliarde euro), planuri de a obţine 14% din energia UE din bioenergie până în 2020 şi cercetare pentru a doua generaţie de biocombustibili (investiţii de 9 miliarde euro).
În plus, sunt prevăzute investiţii de 2 miliarde euro pentru a asigura tehnologii, astfel încât generarea de electricitate să corespundă cererii, de 13 miliarde euro pentru costruirea a 12 facilităţi pentru capturarea şi depozitarea CO2 până în 2015, de 7 miliarde euro pentru realizarea a două reactoare nucleare de nouă generaţie pentru a testa tehnologii noi care nu sunt puse pe piaţă şi de 11 miliarde euro pentru a îmbunătăţi cu 40% eficienţa energetică în oraşele europene selectate prin acest plan.
CE prezintă un plan ce vizează investiţii de 50 miliarde euro pentru tehnologii care emit puţin CO2
