Cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că legea este constituţională. Deciziile CCR sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică preşedintelui României.
Preşedintele Traian Băsescu a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu modificările Legii 10/2001, precizând că atacă alte aspecte decât cele deja sesizate.
Şeful statului a sesizat, în primul rând, aspecte de ordin procedural. Potrivit Preşedinţiei, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 a fost adoptată cu încălcarea principiului constituţional al bicameralismului deoarece Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, iar Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a adoptat propunerea legislativă, însă cu un conţinut diferit faţă de conţinutul legii respinse în prima Cameră. "În raport de forma legii trimisă spre promulgare, varianta legii adoptată de Camera decizională se îndepărtează în mod substanţial atât de la textul propunerii legislative cât şi de la obiectul avut în vedere de iniţiatori", se arată în textul sesizării.
În privinţa aspectelor de fond, Legea, în forma trimisă spre promulgare, "conţine prevederi ce nu corespund exigenţelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea şi previzibilitatea normei juridice" şi nu respectă principiul preeminenţei dreptului şi al separaţiei puterilor în stat, adică duce la modificarea procedurilor juridice pe parcursul derulării proceselor existente în faţa judecătorului.
Textul trimis de Preşedinţie către CCR sesizează şi faptul că "prevederea legală modifică, pentru trecut, condiţiile de existenţă a sancţiunii nulităţii, restrângându-i sfera de aplicare, cu scopul de a valida înstrăinările unor imobile preluate fără titlu făcute în baza Legii nr. 112/1995". Astfel, nulitatea actului de înstrăinare a unor imobile preluate fără titlu valabil se poate pronunţa numai dacă acestea "sunt considerate astfel anterior intrării în vigoare Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare".
Băsescu a semnalat şi o altă prevedere, conform căreia "contractele de vânzare - cumpărare încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, sunt acte autentice şi constituie titlu de proprietate opozabil de la data încheierii acestora". Potrivit şefului statului, acest articol "conţine dispoziţii retroactive deoarece reglementarea vizează situaţii trecute şi nu în curs de derulare sau care se vor naşte în viitor". "Mai mult, norma este echivocă şi imprecisă, ceea ce contravine principiului preeminenţei dreptului şi principiului securităţii juridice, întrucât face imposibilă interpretarea şi aplicarea ei unitară, de vreme ce nu rezultă dacă un contract de vânzare-cumpărare încheiat, în temeiul art. 9 Legii nr. 112/1995, dar având ca obiect un imobil preluat fără titlu valabil, constituie sau nu un titlu valabil şi „opozabil” adevăratului proprietar", se arată în documentul înaintat CCR.
Preşedinţia acuză şi excluderea de la restituirea în natură a terenurile aferente imobilelor care au fost înstrăinate în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 112/1995 şi preluate de stat fără titlu valabil. "În forma actuală a legii nu a fost reglementat regimul juridic al acestor bunuri, astfel că au putut fi restituite în natură", se precizează în sesizare.
Şeful statului a mai adăugat că "persoanelor cărora le-au fost preluate imobile fără titlu valabil li se neagă, implicit, calitatea de proprietar ce, anterior, le fusese în mod explicit recunoscută, cu toate efectele ce decurgeau din acest articol".
