Câţiva cercetători susţin că Giulgiul din Torino ar fi fost falsificat de Leonardo da Vinci

Generaţii întregi de credincioşi au considerat că giulgiul poartă urma feţei lui Iisus din momentul crucificării lui, când ar fi fost înfăşurat în această pânză. Datarea cu carbon făcută în 1988 de cercetători arată însă că pânza a fost "creată" în Evul Mediu, între anii 1260 şi 1390.

Un studiu asupra caracteristicilor faciale de pe giulgiu arată că imaginea de pe relicvă este de fapt a feţei lui da Vinci, care ar fi post-proiectată pe bucata de pânză.

Artistul american Lillian Schwartz, consultant grafic la Şcoala de Arte Vizuale din New York care a devenit cunoscută în 1980 când a potrivit faţa Mona Lisei cu un autoportret al lui Leonardo, a folosit scanări computerizate pentru a arăta că faţa de pe giulgiu are aceleaşi dimensiuni cu cele ale feţei lui da Vinci.

"S-au potrivit. Sunt nerăbdătoare în legătură cu această descoperire. Nu există îndoială în mintea mea că proporţiile feţei lui Leonardo au fost folosite pentru a crea faţa de pe giulgiu", a declarat Lillian Schwartz.

Afirmaţiile au fost făcute într-un documentar care va fi difuzat miercuri seara pe Channel Five, care descrie cum da Vinci ar fi putut să folosească propriile trăsături faciale pe pânza respectivă, folosind o sculptură a feţei sale şi o camera obscură - un element fotografic incipient.

Potrivit documentarului, bucata de pânză ar fi putut fi agăţată pe o ramă, într-o cameră obscură, şi acoperită cu sulfat de argint, o substanţă la îndemână în secolul al XV-lea în Italia, care l-ar fi făcut sensibil la lumină. Când razele soarelui au trecut printr-o lentilă (obiectiv) amplasat într-unul dintre pereţi, forma feţei lui da Vinci a fost proiectată pe material, creând o imagine permanentă.

"Falsificatorul giulgiului ar fi trebuit să fie un eretic, cineva care nu se temea de falsificarea sângelui sfânt al lui Iisus. Trebuia să aibă cunoştinţe de anatomie şi să aibă la îndemână tehnologia care ar fi putut trage pe sfoară pe toată lumea până în secolul XX. Avea o dorinţă lacomă de a lăsa ceva pentru viitor, nu doar de dragul artei sau al ştiinţei, ci pentru ego-ul său", a declarat Lynn Picknett, un cercetător care s-a ocupat de-a lungul timpului de studierea giulgiului.

Istoricul de artă Nicholas Allen de la Universitatea Metropolitană Nelson Mandela din Africa de Sud  susţine că e nevoie de teste suplimentare pentru a verifica prezenţa sulfatului de argint care produce o reacţie cu razele soarelui, pe giulgiu. "Dacă de uiţi la giulgiul din Torino poţi vedea un negativ al unei feţe, iar dacă îi faci o fotografie produci un pozitiv al acelei feţe. Ceea ce înseamnă că acesta se comportă ca fiind un negativ. Acesta este un foarte bun indiciu că giulgiul a fost produs printr-un procedeu fotografic", a declarat istoricul.

Documentarul explică teoria că falsul lui da Vinci ar fi fost produs pentru a înlocui o versiune mai veche, care a fost expusă până la cumpărarea de către familia de Savoia în 1453 şi care a dispărut apoi timp 50 de ani. Când a fost din nou expus în public, a fost considerat o adevărată relicvă, însă experţii spun că de fapt era vorba despre replica convingătoare a lui da Vinci.

"Da Vinci avea abilităţile necesare. Ştia destule despre anatomie şi despre structura musculară a corpului. Da Vinci avea toate abilităţile pentru a crea o imagine precum cea de pe giulgiu. Dacă cineva avea capacitatea de a lucra cu o camera obscură cu tehnici fotografice incipiente, acela era Leonardo da Vinci", a declarat profesorul american Larissa Tracy de la Universitatea  Longwood din Virginia în documentar.

Profesorul John Jackson, director al centrului Centrul pentru studierea Giulgiului din Colorado Springs, care crede că elementul datează din timpul crucificării lui Iisus, a respins descoperirile prezentate în documentar şi a declarat că cea mai veche menţionare a giulgiului apare pe un medalion comemorativ de la jumătatea secolului XIV-lea expus la muzeul Cluny din Paris.

"Medalionul arată clar clericii ridicând giulgiul şi e datat cu aproximativ 100 de ani înainte ca Leonardo să se fi născut. Nu este nicio dovadă a faptului că Leonardo ar fi fost implicat în povestea giulgiului", a declarat acesta. Profesorul a adăugat că datarea cu radiocarbon a giulgiului este greşită din cauza faptului că mostra folosită ar fi fost contaminată.