Această măsură, care va intra în vigoare miercuri, "ne va da flexibilitatea necesară pentru a gestiona intrarea în Canada şi va facilita verificarea cererilor de azil autentice", a spus ministrul pentru imigraţie, Jason Kenney.
Mexicanii şi cehii sunt în capul listei cu solicitările de azil în Canada, dar Ottawa spune că, în prea multe cazuri, cererile vin de la candidaţi la imigraţia muncii care vor să scurteze termenul de analizare a dosarelor lor.
"Mult prea des, persoanele care au nevoie cu adevărat de protecţie în Canada trebuie să aştepte, chiar şi ani de zile, înainte de audierea cererii lor de azil. Este inacceptabil", a spus Kenney.
De la ridicarea în octombrie 2007 a obligativităţii vizelor pentru cehi, aproape 3.000 de cereri de azil au fost prezentate de cetăţeni ai acestei ţări, faţă de mai puţin de cinci în 2006. "Numărul cererilor de azil provenind de la mexicani aproape s-a triplat din 2005", a mai spus guvernul canadian, precizînd că, în 2008, mai mult de 9.400 de cereri prezentate Canadei au provenit de la cetăţeni mexicani, adică "25% din toate cererile depuse". Din acest număr, numai 11% au fost acceptaţi de Comisia de imigraţie şi pentru statutul refugiatului.
Potrivit presei cehe şi din Canada, majoritatea acestor cereri au fost depuse de romi, care pleacă din ţară din cauza intensificării extremismului. Autorităţile cehe au asigurat însă că motivele sunt pur economice.
"Procesul vizelor ne va permite să evaluăm cine vine în Canada ca vizitator legitim şi cine ar putea încerca să treacă prin sistemul de acordare a azilului pentru a nu mai aştepta", a spus Kenney.
În cursul vizitei la Praga în mai, premierul canadian Stephen Harper s-a declarat îngrijorat de numărul mare de solicitări de azil, vorbind despre o posibilă modificare a regimului vizelor, dacă situaţia nu evoluează.
În Canada, statutul de refugiat este rezervat persoanelor care pleacă din ţara lor de teama perecuţiilor rasiale, religioase, politice sau etnice.
