Este pentru prima oară când Guvernul Boc recurge la varianta angajării răspunderii pe proiecte legislative, acest demers stârnind, din momentul în care a fost prezentat ca soluţie de adoptare mai rapidă pentru Coduri, reacţii negative atât din partea unor parlamentari, chiar membri ai partidelor aflate la guvernare, cât şi a societăţii civile.
Mai mult, măsura Guvernului ar putea fi întâmpinată de o moţiune de cenzură, liderii opoziţiei manifestându-şi intenţia de a recurge la un asemenea gest. Liberalii susţin că experienţa guvernamentală a PNL a demonstrat că metoda angajării răspunderii pe proiecte legislative este greşită, cu referire la pachetul pe reforma Justiţiei, asumat de Cabinetul Tăriceanu în 2005.
Pe de altă parte, au existat şi reprezentanţi ai PSD care au privit cu reticenţă procedeul angajării răspunderii Guvernului pe cele două Coduri, mai ales în contextul în care raportul Comisiei Europene cu privire la România ar putea fi amânat până în septembrie, iar argumentul urgenţei adoptării pachetului legislativ nu se mai justifică.
O ordonanţă de urgenţă controversată, adoptată la începutul lunii iunie, a stârnit noi reacţii defavorabile asumării guvernamentale pe Coduri. Potrivit unui comunicat al CRJ transmis la momentul respectiv, Guvernul ar dori, prin reglementările OUG 61, "să scape basma curată încercând fentarea legii în materia elaborării, promovării şi angajării răspunderii în faţa Parlamentului în materia proiectelor de Cod Civil şi Cod Penal prin modificarea, respectiv abrogarea unor texte de lege incomode".
Varianta angajării răspunderii guvernamentale pentru pachetul
legislativ ce vizează Codurile a fost lansată, ca variantă
"provizorie", de preşedintele Traian Băsescu, la şedinţa de bilanţ a
CSM de la începutul anului, subiectul suscitând apoi repetate discuţii
în interiorul coaliţiei de guvernare.
Premierul Emil Boc a
susţinut, la finalul şedinţei de Guvern din 10 iunie, că Guvernul a
decis să-şi asume răspunderea în faţa Parlamentului asupra celor două
acte normative menite "să modernizeze legislaţia românească" şi a remis
Parlamentului două scrisori în acest sens, vizând Codul Penal,
respectiv Codul Civil.
Conducerea Parlamentului a decis lunea trecută ca asumarea răspunderii
Guvernului pe Codul Penal şi pe Codul Civil, în forma rezultată din
dezbaterile din Comisia specială, să aibă loc în data de 22
iunie, pentru preluarea amendamentelor urmând a fi organizată o şedinţă
de Guvern.
"Luni (22 iunie-n.r.), în şedinţă comună Senat-Camera Deputaţilor, în
prezenţa primului-ministru, acesta, în numele Guvernului, îşi va asuma
răspunderea, separat în două şedinţe consecutive, orele 16:00 şi orele
17:00, pe cele două proiecte de lege privind Codul Civil şi Codul Penal", a explicat chestorul Senatului, Ioan Chelaru.
Totodată, până pe 18 iunie, parlamentarii au avut posibilitatea de a
depune amendamente pe cele două proiecte legislative.
Parlamentarii au depus 32 de amendamente pentru Codul Penal şi Codul Civil. În afară de PNL, toate formaţiunile politice parlamentare au depus în
total 32 de amendamente, modificând atât aspecte de formă, cât şi de
fond ale unora din cele 3.110 articole ale celor două Coduri juridice,
pe care Guvernul îşi va asuma, astăzi, răspunderea.
În cazul Codului Penal, care are 446 de articole, au fost transmise
Guvernului 10 amendamente, iar la unele din cele 2.664 de articole ale
Codului Civil au fost aduse 22 de amendamente.
Cinci senatori de la PD-L, PSD şi UDMR au depus un amendament la proiectul de Cod Penal prin care stabilesc abrogarea, la 1 septembrie 2009, a Codului elaborat în 2004 de Rodica Stănoiu, pentru a soluţiona, astfel, eventualul conflict de temporalitate generat de intrarea în vigoare a acestei legi, care a fost prorogată de mai multe ori.
