Citând înalţi oficiali din adminsitraţia Bush, cotidianul arată că mai
mulţi consilieri ai lui Bush, printre care vicepreşedintele Dick
Cheney, au susţinut în 2002 că preşedintele are dreptul să recurgă la
armată pentru a aresta un grup de suspecţi de terorism la Buffalo, în
nord-estul ţării.
Cinci americani de origine yemenită,
suspectaţi de legături cu al-Qaida, au fost arestaţi de FBI la
Lackawanna, în apropiere de Buffalo, în septembrie 2002. Un al şaselea
suspect a fost arestat în paralel în Bahrein.
Decizia de a desfăşura trupe pe străzile oraşului pentru a face
arestări ar fi fost un rar precedent în istoria americană, Constituţia
SUA restricţionând folosirea armatei pentru operaţiuni pe teritoriul
ţării, explică New York Times. Al patrulea amendament din Constituţie
interzice orice percheziţie nejustificată efectuată de armată. Pe de
altă parte, potrivit unui act normativ din 1878 numit Posse Comitatus,
armata nu are dreptul să intervină în treburile guvernului civil şi ale
justiţiei sau într-o procedură judiciară.
Potrivit New York Times, Dick Cheney şi alţi apropiaţi ai lui Bush ar
fi invocat un memorandum redactat în 23 octombrie 2001 de Departamentul
de Justiţie care stabilea că recurgerea la armată împotriva al-Qaida pe
teritoriul american este legală, dacă foloseşte securităţii naţionale.
Bush a decis în cele din urmă să folosească FBI şi nu armata, ai cărei
comandanţi nu fuseseră oricum consultaţi, adaugă Reuters. Printre cei
care s-au opus ideii au fost consilierul pentru securitate naţională de
la acea dată, Condoleezza Rice, directorul FBI Robert Mueller şi
Michael Chertoff, care atunci lucra în Departamentul de Justiţie, iar
ulterior a devenit secretar pentru securitate internă.
Suspecţii arestaţi la Lackawanna au pledat toţi vinovaţi de infracţiuni la legea terorismului.