Budapesta şi Brastislava decid "un nou început" în relaţiile lor, după o perioadă de tensiuni

"Este cu siguranţă un nou început, un pas în direcţia cea bună şi sper sincer că vor urma şi alţii", a declarat Lajcak la încheierea convorbirilor cu omologul ungar. În acest sens, se are în vedere pregătirea unei întâlniri între premierii ungar, Gordon Bajnai, şi slovac, Robert Fico, în prima jumătate a lunii septembrie, a mai spus ministrul slovac.

Întâlnirea de duminică din Slovenia a fost prima între oficiali de rang înalt ai celor două ţări după incidentul din 21 august, când preşedintele Republicii Ungare, Laszlo Solyom, a trebuit să renunţe la o vizită în Slovacia, unde minoritatea maghiară reprezintă 10% din populaţie. Bratislava anunţase că are intenţia de a împiedica intrarea preşedintelui ungar pe teritoriul Slovaciei. Solyom dorea să participe într-un oraş de la graniţă, Komarno, la dezvelirea unei statui a Sfântului Ştefan, considerat fondatorul şi protectorul statului ungar.

Lajcak a lăsat să se înţeleagă că discuţia cu omologul său ungar a fost constructivă şi serioasă şi că înseamnă "reluarea unui dialog serios" după schimbul dur de declaraţii în care cele două ţări au fost angajate de la 21 august.

La rândul său, Peter Balazs, a văzut în acestă întrevedere cu ministrul slovac de externe "un nou început al relaţiilor", dar nu a făcut alte comentarii.

Balasz şi Lajcak s-au întâlnit duminică în Slovenia cu ocazia unei conferinţe internaţionale pe tema politicilor de securitate. Reuniunea lor bilaterală a fost prefaţată joi la Bratislava de o întânire la nivel de secretari de stat MAE.

Tensiunile intercomunitare sunt inerente istoriei celor două ţări. Independentă din 1993, Slovacia, care numără o comunitate de circa 500.000 de maghiari, a fost alipită timp de secole regatului ungar până la Tratatul de la Trianon semnat la sfârşitul Primului Război Mondial. Relaţiile istoric dificile ale celor două ţări, membre UE din 2004, s-au înrăutăţit după ce Partidul Naţional Slovac (SNS, naţionalist şi xenofob) a intrat la guvernare la Bratislava în iulie 2006 în coaliţia condusă de partidul de stânga SMER al premierului Robert Fico. De atunci, luările de poziţie a ultranaţionaliştilor s-au înmulţit de ambele părţi ale frontierei.

Recent, Brastilava a adoptat o lege ce interzice folosirea limbilor minorităţilor în serviciile publice, iar Ungaria a anunţat că intenţionează să sesizeze ONU şi Consiliul Europei pe această temă. Noua lege adoptată de Parlamentul slovac în iulie prevede până la 5.000 de euro amendă pentru folosirea limbii unei minorităţi în serviciile publice, în condiţiile în care minoritatea maghiară reprezintă 10% din populaţia slovacă. Partidele reprezentate în Parlamentul de la Budapesta au reacţionat adoptând o declaraţie comună prin care au cerut Bratislavei să retragă norma, considerată "discriminatorie" în Ungaria.