În noiembrie 2009, în România vor avea loc alegerile prezidenţiale, iar preşedintele Traian Băsescu îşi face planul de a rămâne pentru un al doilea mandat prezidenţial, scrie săptămânalul ucrainean.
În contextul deciziei Curţii Internaţionale de la Haga, Traian Băsescu planifica să facă o vizită în Ucraina, în timpul căreia - susţine publicaţia - nu intenţiona să semneze Acordul privind micul trafic de frontieră, însă avea de gând să-i întâlnească pe reprezentanţii comunităţii româneşti şi să deschidă o serie de instituţii de învăţământ.
Acest lucru i-ar permite să se prezinte în faţa alegătorilor drept un om de stat care încearcă să readucă anumite teritorii în cadrul României, explică "Zerkalo Nedeli". Însă această vizită nu a avut loc. În consecinţă, a trebuit schimbată conceperea demarării campaniei electorale pentru preşedintele român.
"Şi dacă Băsescu nu a reuşit să devină un reunificator al pământurilor româneşti, atunci preşedintele nu are nimic împotrivă să-şi ridice rating-ul pe seama luptei dure cu un duşman 'din afară'. Iar Bucureştiul nu are de ales candidaţii pentru acest rol dintr-o arie prea vastă. Ungaria, cu care România are relaţii încordate deja de mulţi ani, este aliată în NATO şi partener în UE. Bulgaria, de asemenea, este membră NATO şi UE. Moldova este o ţară pe care preşedintele Băsescu o consideră o 'greşeală' pe harta Europei, întrucât este teritoriu românesc dintotdeauna. Din Rusia vine gazul pentru casele şi întreprinderile României. Mai mult, Bucureştiul, în ultimul timp, intenţionează să-şi consolideze relaţiile cu Moscova", explică "Zerkalo Nedeli".
"Rămâne Ucraina, care, din cauza crizei interne permanente, este considerată de mulţi un stat vulnerabil şi obedient", continuă săptămânalul ucrainean.
În acelaşi timp, subliniază publicaţia, nu se ştie dacă scandalul de spionaj va influenţa creşterea popularităţii lui Traian Băsescu. "Deocamdată, nişte relaţii deteriorate între Kiev şi Bucureşti - şi nu doar pentru câteva luni - reprezintă singurul rezultat concret al deciziei conducerii române de a aduce la cunoştinţă publică povestea legată de ataşatul militar ucrainean", conchide săptămânalul ucrainean "Zerkalo Nedeli", citat de agenţia UNIAN.
De la izbucnirea scandalului de spionaj dintre România şi Ucraina, cele două ţări îşi aruncă reciproc acuzaţii că exploatează situaţia în scopuri politice interne. Reproşurile nu se fac aproape deloc la nivel oficial, ci mai mult prin intermediul presei, care citează "surse" sau aduce experţi să comenteze.
Şeful Comitetului Parlamentar pentru Integrare Europeană Boris Tarasiuk a confirmat că Ucraina a expulzat doi diplomaţi militari români drept răspuns la acţiunile similare ale părţii române.
"Aceasta este o practică larg răspândită în diplomaţia internaţională. Dacă un stat declară diplomaţii persoane non-grata, cealaltă parte răspunde asemănător şi aici nu e nevoie de niciun fel de explicaţii", a declarat fostul ministru de Externe Tarasiuk, vineri seara, la postul TV Canal 5.
De asemenea, el şi-a exprimat speranţa că ambele părţi vor avea destulă înţelepciune şi responsabilitate politică pentru a se opri la aceste acţiuni. "Consider că răspunsul părţii ucrainene este adecvat. Nu trebuie să permitem nimănui, niciunui partener internaţional, discreditarea imaginii Ucrainei", a adăugat el.
Pe de altă parte, surse apropiate cercurilor diplomatice de la Bucureşti au declarat joi, pentru NewsIn, că România nici nu a activat formula de expulzare a ataşatului militar al Ambasadei Ucrainei şi a consilierului său, cei doi părăsind România pentru că şi-au încheiat mandatul.
În plus, au spus sursele NewsIn, acest scandal este instrumentat politic de la Kiev, iar la mijloc există altă miză decât cea a relaţiilor bilaterale româno-ucrainene, mai exact, interese politice interne.