Nici nu au început să guverneze din nou împreună că între PD-L şi UDMR ar putea apărea primele fricţiuni. Nu pe tema Ministerului Culturii, cel pe care vicepreşedintele PD-L, Cezar Preda, nu îl voia cedat maghiarilor, şi nici pe cea a Ministerului Dezvoltării, pe care senatorul UDMR Frunda Gyorgy l-ar dori sub conducerea lui Borbely Laszlo, şi nu a Elenei Udrea. Vineri a mai apărut un punct pe agenda posibilelor motive de neînţelegere: aurul de la Roşia Montană.
\"Vreau pornirea acestui proiect cât mai curând posibil\", a declarat ministrul desemnat al Economiei, Adriean Videanu, cel care vrea să-l includă în programul de guvernare. Udemeriştii au fost, însă, cei care s-au opus alături de mai multe ong-uri exploatării zăcământului din Munţii Apuseni de către firma canadiană Gabriel Resources pe motiv că folosirea cianurilor şi exploatarea în sine ar afecta puternic mediul înconjurător.
Maghiarii, care vor deţine din nou Ministerului Mediului, prin Borbely Laszlo, nu par încântaţi nici acum prea mult de idee. Fostul ministru al Mediului din Guvernul Tăriceanu, Korodi Attila, spune că cei care cred că exploatarea de la Roşia Montană va reuşi să scoată ţara din criza economică, se înşeală. Asta pentru că, potrivit liderului maghiar, prima sapă ar putea fi dată abia peste patru ani, or, România ar trebui să iasă în criză la anul sau în 2011.
Până atunci însă, compania canadiană va trebui să-şi rezolve problemele pe care le are în justiţie cu proiectul. \"Eu cred că până să discutăm despre Roşia Montană ar trebui să includem în programul de guvernare o reaşezare a industriei mineritului. Roşia Montană este o speţă, care văd că este invocată ca soluţie pentru ieşirea din criză. Am citit toată literatură în limba română despre criza economică din România, iar ieşirea este estimată pentru 2010-2011. Discutând cu specialiştii, se pare că abia peste 4 ani ar putea să se introducă prima sapă acolo, iar asta înseamnă că această exploatare nu ar putea să scoată ţara din criză. Din punct de vedere juridic această companie – Gabriel Resources – nu şi-a îndeplinit toate obligaţiile asumate\", a declarat Korodi pentru REALITATEA.NET.
Fostul ministru susţine că firma canadiană trebuie să obţină în instanţă permisiunea de a continua procesul de evaluare a impactului asupra mediului, unul care poate fi constestat de ong-uri sau de orice persoană. Iar asta l-ar putea bloca din nou. \"În măsura în care toate condiţiile vor fi îndeplinite, proiectul îşi poate găsi loc pe agenda României în următorii ani. Cred că PD-L şi UDMR sunt de acord că legea trebuie respectată\", apreciază acesta.
Frăţie udemerist-peremistă pentru interzicerea folosirii cianurilor
Un alt reprezentant al UDMR, actualul consilier prezidenţial Eckstein-Kovacs Peter, a inţiat, pe vremea când era senator, alături de peremistul Gheorghe Funar, un proiect de lege care prevedea interzicerea folosirii cianurilor în exploatările miniere din România. Adoptarea acestuia ar fi făcut practic imposibilă continuarea proiectului de la Roşia, numai că iniţiativa a rămas înţepenită prin Parlament.
Băsescu nu a spus nici nu, nici da Roşiei Montana
Întrebat de mai multe ori în recenta campanie prezidenţială de subiectul Roşia Montana, Traian Băsescu nu s-a pronunţat contra exploatării aurului de acolo, dar nici pentru aceasta. A preferat să spună că este nevoie de o evaluare independentă, iar în funcţie de aceasta, guvernul ar urma să ia o decizie.
Dimensiunea proiectului
Proiectul prevede închiderea actualei exploatări miniere a firmei Minivest şi organizarea celei mai mari exploatări aurifere din Europa, pentru extragerea unei cantităţi de aproximativ 300 tone de aur şi 1600 tone de argint, prin metoda excavărilor la suprafaţă, în patru cariere deschise, estimate la 100 hectare fiecare, prin decopertare), care însemnă extragerea unei cantităţi de peste 220 milioane tone de minereu. Roca sterilă va fi depozitată în două halde (Cetate, 66 hectare şi Carnic, 70 ha). Nămolul epuizat, rezultat în procesul tehnologic după extracţia aurului şi argintului, va fi acumulat într-un bazin de decantare (lac deschis) cu o capacitate de 250 milioane tone şi o suprafaţă estimata la cca. 100 hectare (600 ha după alte surse), în spatele unui baraj înalt de 180 metri, construit din rocă sterilă. Proiectul ar urma să se desfăşoare pe o perioadă de 17 ani. Tehnologia folosită se bazează pe extragerea aurului prin tratarea minereului măcinat cu soluţie de cianura de sodiu.
În calitatea de acţionar majoritar, firma RMGC va obţine 80% din profit, potrivit conducerii Academiei Române.
Academia Română s-a opus proiectului
Reprezentanţii Academiei Române s-au opus proiectului de la Roşia. Într-o declaraţie dată publicităţii în urmă cu mai bine de o lună, Academia Română atrage atenţia asupra pericolelor şi pagubelor pe care le-ar produce această exploatare.
Documentul poate fi consutat AICI
