Fântâna descoperită în curtea Castelului Huniade, care adăposteşte Muzeul Banatului, are 4 metri adâncime şi izvorul încă activ. "Diametrul fântânii este de 2,30 m, însă ea se îngustează în adâncime. Fântâna are mâl, deci este posibil să fie ceva mai adâncă. În interior, izvorul este activ, pentru că am încercat să o golim, dar se reumple imediat”, a declarat, miercuri, arheologul Zsuzsana Kopeczny, unul dintre responsabilii de proiect.
Arheologii timişoreni ştiau de existenţa unei fântâni în interiorul castelului din izvoare scrise, însă nu cunoşteau exact locul în care se află aceasta. "Fântâna avea cu siguranţă un rol strategic, pentru că furniza apă cetăţii. Acest lucru era esenţial, mai ales în caz de asediu", a explicat profesorul Alexandru Rădulescu.
Potrivit specialiştilor în arheologie, fântâna a fost folosită, la sfârşitul secolului XIX – începutul secolului XX, pentru sistemul paratrăsnet al clădirii şi a fost acoperită, însă nu s-au păstrat evidenţele acelor lucrări de intervenţie, astfel încât descoperirea fântânii în acel loc a fost o surpriză.
În urmă cu câteva săptămâni, în curtea interioară a Castelului Huniade a fost descoperit un turn medieval, o structură masivă din piatră, cu latura de 11 metri, din cărămidă şi mortar, amplasat în interiorul castelului. Turnul servea drept locuinţă, dar şi drept refugiu în cazul unui asediu.
Săpăturile arheologice de la Muzeul Banatului au loc odată cu lucrările de consolidare. "Este foarte bine că aceste lucrări se fac acum, este însă păcat că nu s-a început mai devreme, am fi ştiut mult mai multe despre planurile castelului şi despre etapele pe care acesta le-a parcurs", au mai spus coordonatorii proiectului.
Castelul Huniade, cea mai veche clădire din Timişoara, a fost cercetat sistematic abia din 2007. Au mai existat cercetări în 1903, cu ocazia lucrărilor de consolidare a clădirii, când au fost descoperite ruinele castelului medieval de secol XIV, iar apoi în 1980, arh. Alexandru Rădulescu a făcut sondaje în curtea interioară şi în Sala de Marmură, dezvelind zidurile de cărămidă datând din secolele XIV-XVI. În ultimii doi ani, în paralel cu lucrările de consolidare şi restaurare a Castelului Huniade, au demarat şi cercetările arheologice atât în jurul castelului, cât şi în curtea interioară a acestuia.
