După formarea unui guvern PD-L-PSD au avut loc foarte multe schimbări pe scena politică braşoveană. În urma unui protocol semnat la nivel local, şefia instituţiilor deconcentrate a fost impărţită în mod egal între cele două partide. Decizia a fost pusă în aplicare cu ajutorul unei ordonanţe de urgenţă prin care directorii executivi au fost înlocuiţi cu directorii coordonatori. Astfel, au aparut situaţii în care o instituţie a schimbat, într-un an, de la doi pana la patru directori. Este cazul APIA, a Spitalului Judeţean sau a Direcţiei Generale a Finanţelor. După ieşirea PSD de la guvernare, în octombrie, majoritatea şefilor numiţi de PSD au fost schimbaţi. Vorbim aici despre Direcţia de Sănătate Publică sau Comisariatul pentru Protectia Consumtorului.
Partidele politice braşovene au trecut în anul 2009 prin provocări, excluderi, numiri, înfrângeri. În martie, organizaţia municipală a PSD şi-a ales un nou preşedinte. Este vorba despre Mihai Ghirdă, care i-a luat locul consilierului local, Mihai David. Pentru că nu s-a prezentat la şedinţa în care s-a votat moţiunea de cenzură care a dus la destituirea cabinetului Boc, deputatul Gabriel Tita Nicolescu a fost exclus din partid. El a fost ales in colegiul uninominal patru şi face parte, acum, din grupul independenţilor.
Şi în Partidul Naţional Liberal apele au fost destul de agitate anul acesta. Consilierii locali Gabriela Urse, Radu Jica şi Gheorghe Tanase au fost excluşi din partid. Motivele sunt diverse. Jica şi Use au fost dati afara pentru au acceptat să fie numiţi consilieri chiar daca erau mai jos pe listele partidului, iar Tănase pentru că nu ar fi susţinut interesele partidului. Toţi trei sunt încă membri ai Consiliului Local.
PD-L a schibmat în 2009 mai mulţi şefi de organizaţii locale, iar fostul europarlamentar Dragoş David a devenit prim-vicepreşedintele organizaţiei judeţene.
Românii au fost chemaţi în 2009 de mai multe ori la urne. Alegerile parlamentare din şapte iunie a mobilizat foarte puţini alegători. Prezenţa la vot a fost de doar 24%. La nivel Judeţean cel mai bun scor a fost obţinut de PDL -33,33%, urmat de PSD, 22,61% şi PNL cu un procent de 19,53%. Dar insuficient pentru ca măcar un candidat brasovean sa ajunga la Bruxelles.
La scrutinul pentru alegerea preşedintelui şi la referendumul pentru parlamentul unicameral s-au prezentat la vot mult mai mulţi braşoveni. Procentul a fost de peste 55 la sută. Anul acesta braşovenii erau cât pe ce să fie chemaţi şi la un referendum local pe tema legalizării prostituţiei şi drogurilor. Acesta urma să fie organizat pe şase decembrie, dar nu au fost îndeplinite la timp procedurile pentru desfăşurarea lui.
Nici legislativul Judeţean nu a fost ocolit de scandaluri. Cele mai multe confilcte s-au iscat după rectificările bugetare. Majoritatea PNL, PSD şi UDMR, din Consiliul Judeţean a fost acuzată de PDL că a dat cea mai mare parte din bani către primăriile conduse de edilii din cele trei formaţiuni politice. Pe de altă parte, majoritatea susţine că primăriile portocali au primit mai mulţi bani direct de la guvern.
Anul acesta foarte mulţi politicieni braşoveni au ajuns în funcţii de conducere la nivel naţional. După modelul Constantin Niţă ca ministru al IMM-urilor, subprefectul Szakal Andras devine preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Otilian Neagoe primeşte funcţia de vicepreşedinte al Oficiului Concurenţei, iar consilierul Mihai David merge şef la Hidrolectrica. Marius Fecioru şi Sorin Munteanu, ambii de la PD-L, ocupă două posturi la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor şi respectiv la Ministerul Turismului.
