Această decizie intervine pe fondul nemulţumirii autorităţilor afgane, care consideră că NATO şi Statele Unite, ce au mii de militari desfăşuraţi în Afganistan, nu echipează suficient de repede şi de bine forţele naţionale pentru a lupta împotriva talibanilor.
De la îndepărtarea regimului taliban, în 2001, Kabulul s-a bazat în mare parte pe Alianţa Nord-Atlantică şi pe Washington, atât pe planul securităţii, cât şi pe cel economic.
Dar deşi au primit unele echipamente militare din partea NATO, Afganistanul foloseşte în continuare, în general, arme, avioane şi elicoptere lăsate în urmă de URSS, după ocupaţia din anii '80.
Karzai, care conduce Afganistanul din 2001, a formulat cererea de asistenţă într-o scrisoare trimisă preşedintelui rus Dmitri Medvedev în noiembrie 2008, a anunţat preşedinţia afgană într-un comunicat.
Medvedev a dat asigurări că legăturile din acest sector dintre Kabul şi Moscova vor duce la o cooperare efectivă a celor două părţi pentru asigurarea securităţii din regiune, potrivit textului. Liderul de la Kremlin a mai precizat că Rusia doreşte să coopereze cu Afganistanul şi în alte domenii, afirmă comunicatul.
Purtătorul de cuvânt al preşedintelui afgan, Humayun Hamidzada, a dat asigurări că, deşi a cerut ajutor Rusiei, Kabulul îşi respectă angajamentele asumate faţă de NATO şi Statele Unite.
Alianţa Nord-Atlantică şi Washingtonul au desfăşurat circa 70.000 de militari în Afganistan, iar Statele Unite ar putea suplimenta această cifră cu încă 30.000.