Alți factori, cum ar fi stabilitatea familiei, presiunea partenerilor și tipul de personalitate, sunt cunoscuți ca având un rol în acest sens. Dar genele explică "25% din diferențele între vârstele când oamenii încep să aibă raporturi sexuale", afirmă Ken Ong de la Universitatea Cambridge, coautor al studiului apărut luni în revista Nature Genetics, scrie Agerpres.
Se știe deja că genele influențează vârsta la care apare pubertatea, precum și măsura în care o persoană este înclinată să își asume riscuri. Vârsta medie a pubertății la ambele sexe a scăzut, trecând de la 18 ani în 1880 la 12,5 ani în 1980, potrivit autorilor studiului. Oamenii de știință explică această coborâre a vârstei prin schimbări în alimentație, înălțimea mai mare a copiilor de astăzi, precum și prin expunerea la perturbatori endocrini.
Autorii studiului au analizat genele a peste 125.000 de participanți la cercetarea asupra stării de sănătate a britanicilor și au constatat o asociere între 38 de variații de gene și vârsta la care intervine primul raport sexual. Ei au comparat datele cu cele ale unui număr de 241.000 de islandezi și 20.000 de americani, totalul celor observați fiind de 380.000.
Conform cercetătorilor, influența factorilor genetici a rămas constantă între 1950 și 1980.
Multe din variațiile genetice sunt legate și de alte aspecte ale reproducerii, cum ar fi vârsta nașterii primului copil și numărul de copii aduși pe lume, mai afirmă cercetătorii.
Studii anterioare arătaseră că persoanele care își încep viața sexuală de timpuriu sunt susceptibile să aibă rezultate mai modeste la școală și o sănătate fizică și mentală mai slabă. În plus, pubertatea precoce a fost asociată cu un risc crescut de diabet, boli cardiace și unele forme de cancer. Majoritatea cercetărilor au pus accentul și pe cauzele socio-culturale ale raporturilor sexuale la adolescenți.
Echipa de la Universitatea Cambridge speră ca aceste rezultate să ajute la identificarea și sprijinirea copiilor mai înclinați să adopte comportamente riscante, încheie AFP.
