Uneori, persoanele cu simptome extrem de neobişnuite pot descoperi alţi oameni cu experienţe similare. Se creeaze forumuri de discuţii şi grupuri de suport, scrie Descoperă.
Un astfel de caz este "zăpada vizuală", pe care indivizii o descriu ca fiind multiple puncte luminoase persistente, plutitoare în câmpul lor vizual. Un alt aspect este tripofobia.
Tripofobia este "frica de găuri". Este o condiţie care determină indivizii să sufere o reacţie emoţională specială atunci când vizionează imagini aparent inofensive ale unor grupuri de obiecte, de obicei găuri. Această condiţie a fost descrisă pentru prima dată, pe internet, în 2005, dar încă nu există nici un diagnostic medical recunoscut.
Imaginile responsabile de emoţie includ obiecte naturale, cum ar fi un tip de fagure, seminţele lotusului sau floarea soarelui, ciocolata aerată sau nişte ţevi industriale suprapuse. În ciuda caracterului lor aparent inofensiv, aceste imagini, precum sunt cele de mai jos, pot induce o varietate de simptome. Printre aceste simptome se numără: modificari cognitive care reflectă anxietatea, mâncărimea, modificări fiziologice precum, greaţa, palpitaţiile sau asfixierea.
Fobiile sunt tulburări de anxietate, care sunt în mod normal gândite să apară din cauza interacţiunii (o muşcătură de câine poate duce la frica de câini) sau din cauza unor mecanisme evolutive înnăscute: frica de păianjeni şi şerpi. De obicei, există o ameninţare, specifică sau generală, reală sau imaginară.
În cazul tripofobiei, nu există nici o ameninţare evidentă, iar gama de imagini care induc fobia au foarte puţin în comun una cu alta, poate doar configuraţia.
Se pare că această configuraţie deţine cheia către emoţiile pe care imaginile le induc. Indivizii care resimt frica de găuri afirmă că, de cele mai multe ori, aceste imagini provoacă disconfort vizual, dureri de cap sau dureri de ochi.
Imaginile cu aceste proprietăţi matematice nu pot fi procesate în mod eficient de către creier şi, prin urmare, necesită mai multă oxigenare a creierului.
”Într-o lucrare, Paul Hibbard şi eu am propus că disconfortul se produce tocmai pentru că oamenii evită să se uite la imagini, deoarece acestea necesită o oxigenare excesivă a creierului. Creierul foloseşte aproximativ 20% din energia corpului, iar utilizarea energiei de către creier trebuie să fie menţinută la un nivel minim”, afirmă Arnold J Wilkins, profesor de psihologie de la Universitatea din Essex.
Imagini ale contaminărilor, cum ar fi bolile de mucegai şi cele dermatologice, pot provoca dezgust pentru majoritatea oamenilor, nu doar celor cu tripofobie. Dezgustul este, probabil, un mecanism de evoluţie care promovează evitarea şi are o valoare pentru supravieţuire.
”Deducând din cercetările noastre, imaginile tripofobice sunt cele care provoacă disconfort când sunt privite, iar noi investigăm acum de ce unii oameni trăiesc acest disconfort, iar alţii nu manifestă un astfel de răspuns emoţional”, afirmă An Trong Dinh Le, doctorand la Universitatea din Essex.
Cercetătorii au o idee prematură depre acest fenomen, dar care nu poate fi trecută cu vederea. Poate că disconfortul este un mecanism util, nu numai pentru evitarea oxigenării excesive a creierului, dar şi pentru a evita rapid obiectele care oferă o ameninţare în ceea ce priveşte contaminarea.
