Locul ales pe Falia Alpină, între placa tectonică australiană și cea a Pacificului, este considerat unul dintre cele mai bune din lume pentru studiul mecanismelor interioare ale delimitărilor unei falii majore, potrivit Institutului de Geologie și Științe Nucleare (GNS Science) din Noua Zeelandă.
Oameni de știință de la mai multe organizații din Noua Zeelanda, Canada, Franța, Germania, Japonia, Marea Britanie și SUA vor examina probele de rocă extrase, vor instala echipamente de monitorizare sensibile pentru a înregistra cutremurele de mică intensitate și vor măsura temperatura, presiunea și condițiile chimice.
Rupert Sutherland, de la GNS Science, co-lider al proiectului, a declarat că Falia Alpină, care este vizibilă din spațiul cosmic, se întinde pe aproximativ 650 km și se rupe în medie, la fiecare 330 ani, producând cutremure până la magnitudinea de 8 grade pe scara Richter.
"Falia Alpină economisește întreaga sa energie pentru o noua mare confruntare tectonică care are loc la fiecare câteva sute de ani. Între rupturile sale mari, energia rămâne blocată și produce cutremure minore", a spus Sutherland, citat de Xinhua.
Oamenii de știință cred că ultima ruptură a faliei, survenită în anul 1717, a produs un cutremur cu o mișcare pe orizontală de aproximativ 8 metri, iar pe verticală de până la 2 metri.
Sutherland a atras atenția că cercetarea actuală este una dintre primele încercări de a sonda interiorul unei falii majore înainte de ruptură.
Un grup de oameni de știință a forat, în 2011, două puțuri de aproximativ 150 de metri și a descoperit un strat fin de rocă impermeabilă în centrul faliei, care reține cantități mari de fluid pe partea superioară de est. Ei au au crezut că diferența mare de presiune dintre fluidele de pe ambele părți ale faliei ar putea juca un rol în inițierea primelor mișcări de alunecare cu care începe un cutremur.
Prin compararea rocilor recuperate din procesul de forare, cu rocile aflate la suprafață, cercetătorii speră să descopere modul în care se deformează scoarța Pământului în timpul cutremurelor și să afle ce modificări chimice și fizice survin la diferite adâncimi în interiorul faliei, mai notează Xinhua.