Activitatea creierului și visul
Nu este clar dacă activitatea neuronală observată de cercetători este direct responsabilă pentru visare, dar există indicii că unele vise ar putea încerca să anticipeze evenimente viitoare. Această teorie poate explica de ce, uneori, oamenii se trezesc cu soluții pentru probleme complexe sau cu idei noi. Cercetările de la Rice și Michigan au fost realizate pe șobolani, nu pe oameni. Oamenii de știință au monitorizat creierele șobolanilor în timp ce aceștia efectuau o sarcină specifică și apoi în timpul somnului, observând activitatea neuronală.
Cercetătorii au antrenat șobolanii să alerge pe o pistă cu recompense la ambele capete, monitorizând activitatea neuronilor din hipocampus, zona creierului implicată în formarea memoriei. Ulterior, au analizat comportamentul neuronal în timpul somnului. Utilizând algoritmi de învățare automată, cercetătorii au putut determina că șobolanii visau despre locul pe care îl experimentaseră în timp ce erau treziți. Studiul sugerează că neuronii nu doar stabilizează amintirile, ci încearcă să rezolve probleme sau să reexperimenteze situații.
Caleb Kemere, cercetător în neuroștiințe la Rice University, explică faptul că aceste observații arată că neuronii nu se limitează la stabilizarea amintirilor. Activitatea neuronală în timpul somnului poate reflecta un proces de neuroplasticitate, în care neuronii formează noi conexiuni și reprezentări. Aceasta ar putea fi prima cercetare care demonstrează că astfel de schimbări au loc în somn, ceea ce ar avea implicații majore pentru înțelegerea modului în care creierul învață și se adaptează.
Informații despre coșmaruri și deja vu-uri
Dacă aceste constatări sunt corecte, ele ar putea oferi o nouă perspectivă asupra coșmarurilor și fenomenului de déjà vu. Coșmarurile ar putea fi încercări ale creierului de a prezice cele mai rele scenarii, pregătindu-ne pentru diverse provocări. Sentimentul de déjà vu ar putea fi legat de reexperimentarea unor situații în timpul somnului, ceea ce ne face să simțim că am trăit anterior anumite evenimente.
Această cercetare deschide noi orizonturi în înțelegerea funcționării creierului în timpul somnului. Activitatea neuronală observată nu doar că susține formarea memoriilor, dar sugerează și un proces activ de rezolvare a problemelor și prezicere a viitorului. Aceste descoperiri ar putea avea implicații semnificative pentru studiul neuroplasticității și modul în care creierul uman procesează informațiile și învață.
„Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult la această cercetare și motivul pentru care am fost atât de entuziasmat de ea este faptul că am descoperit că nu este neapărat cazul că, în timpul somnului, singurul lucru pe care acești neuroni îl fac este să stabilizeze o memorie a experienței. Se pare că unii neuroni sfârșesc prin a face altceva.
Putem vedea aceste alte schimbări care au loc în timpul somnului, iar atunci când punem animalele înapoi în mediul respectiv a doua oară, putem valida faptul că aceste schimbări reflectă într-adevăr ceva ce a fost învățat în timp ce animalele dormeau. Este ca și cum a doua expunere la spațiu se întâmplă de fapt în timp ce animalul doarme.
Acesta ar putea fi primul studiu care arată că neuroplasticitatea are loc în timpul somnului. Cercetările privind plasticitatea examinează mecanismele care permit neuronilor să se reconecteze și să formeze noi reprezentări. Însă majoritatea studiilor analizează această activitate în timp ce subiecții sunt treji și se confruntă cu stimuli.”, se arată în raportul explicat de Kemere în cadrul Universității Rice.