Cum şi-a motivat Sepp Blatter decizia: "FIFA are nevoie de o profundă restructurare. Deşi am un mandat de membru FIFA, nu am, pe deplin, sprijinul fanilor, jucătorilor, cluburilor, oamenilor care trăiesc, respiră şi iubesc fotbalul la fel ca noi la FIFA. De aceea am decis să-mi pun mandatul la dispoziţie şi să fie organizat un Congres extraordinar de alegeri. Până atunci, voi continua să-mi exercit funcţia de preşedinte.
Următorul Congres FIFA va avea loc la 31 mai 2016 în Ciudad de Mexico. Acesta ar crea o întârziere care nu este necesară, de aceea solicit Comitetului Executiv să organizeze un Congres Extraordinar pentru alegerea succesorului meu cât mai curând posibil. Acesta trebuie să aibă loc în conformitate cu regulamentele FIFA şi să permită candidaţilor să aibă timpul necesar pentru a-şi face campanie".
Oricum şi-ar explica Blatter decizia de a pleca de la FIFA, acuzele de corupţie au fost decisive. Elveţianul de 79 de ani rămâne, în cele din urmă, un personaj controversat, ce va continua, din umbră, să aibă un punct de vedere decisiv în fruntea celui mai mare for al fotbalului.
Reacţia virulentă a lui CT Popescu după demisia lui Sepp Blatter
A început la FIFA ca director tehnic
El a fost al optulea preşedinte al FIFA. A început ca director tehnic, a continuat ca secretar general al Federaţiei mondiale până în 1998, când a devenit numărul unu. Sepp Blatter este licenţiat în studii economice. Până să ajungă şef al fotbalului, el a activat şi ca secretar general al Federaţiei Elveţiene de Hochei pe Gheaţă.
Din 1998 şi până acum, Blatter a câştigat cinci mandate de preşedinte al FIFA. Suspiciunile asupra lui Blater au apărut la scrutinul din 2002, dinaintea Cupei Mondiale asiatice. Atunci zvonurile privind corupţia de la FIFA începeau să prindă contur. Blatter era acuzat că primeşte finanţări ilegale, în schimbul unor favoruri oferite federaţiilor naționale mai mici. Tot în această perioadă au ieşit la suprafaţă detalii conform cărora ţări din Africa ar fi primit 100.000 de dolari pentru a-l vota pe Blatter, în 1998.
Scaunul fostului număr unu de la FIFA s-a clătinat tot mai tare în perioada 2007-2008, când el a dorit să schimbe regulamentul UEFA în privinţa numărului de jucători străini pe care o echipă îi poate avea în acelaşi timp pe teren. Această limitare nu a fost văzută cu ochi buni de marile cluburi europene, iar planul lui Blatter a căzut.
Apoi, elveţianul a fost criticat în timpul Campionatului Mondial din 2010 că refuză să introducă la marile competiţii tehnologia video de linia porţii, pentru fazele controversate în care nu se ştie sigur dacă o echipă a marcat sau nu.
CM 2018 şi CM 2022 i-au fost fatale
Blatter a simţit fiori reci pe şira spinării odată cu acordarea CM din 2018 Rusiei. Presa din Anglia, adică ţara care a fost principala contracandidată a ruşilor, l-a acuzat pe elveţian de diferite jocuri de culise. Acelaşi gen de articole au curs în direcţia lui Blatter şi când Qatarului i-a fost atribuită găzduirea CM din 2022.
Acuzele de corupţie au explodat, practic, în 2015, în preajma alegerilor de la FIFA. Tot mai multe naţiuni îşi doreau plecarea lui Blatter.
La sfârşitul lunii mai, Blatter şi secretarul general, francezul Jerome Valcke, au spus că ei nu sunt vizaţi de ancheta poliţiei elveţiene, care tocmai reţinuse mai mulţi înalţi oficiali ai forului, bănuiţi de corupţie.
Parchetul elveţian confiscase şi documente electronice de la sediul FIFA din Zurich, în cadrul urmăririi penale începute cu privire la fapte, pentru "spălare de bani şi management defectuos", în procesul de atribuire a organizării Cupei Mondiale, ediţiile din 2018 şi 2022. Ministerul elveţian de Justiţie a precizat că ancheta penală a fost începută la 10 martie.
Laţul se strângea tot mai tare în jurul lui Blatter. Marţi dimineaţă, cotidianul american New York Times a mai lansat o bombă. Secretarul general FIFA, francezul Jerome Valcke, mâna dreaptă a lui Sepp, ar fi fost cel care a "vămuit" 10 milioane de dolari în 2008, transferându-i apoi în trei tranşe dintr-un cont bancar al FIFA spre Jack Warner. Chiar dacă între timp Blatter câştigase, vineri, un nou mandat în fruntea forului, elveţianul a realizat că vremea lui a apus. Prin urmare, marţi seară şi-a anunţat demisia.
Cine urmează? Platini sau Prinţul Ali?
Blatter se va implica în alegerea noului şef al FIFA. A lăsat asta de înţeles chiar în timpul discursului de "adio". Se va implica activ, iar unul pe placul său ar putea fi chiar preşedintele UEFA, Michel Platini, care joia trecută i-a cerut demisia, dar n-a candidat niciodată împotriva lui: "E prietenul meu". De asemenea, e foarte posibil ca Michael van Praag şi Luis Figo, retraşi înaintea Congresului de vineri pentru a-l susţine pe prinţul iordanian Ali bin Al-Hussein, să reintre în cursă chiar împotriva acestuia! Ali a anunţat aseară că se va număra din nou printre pretendenţii la cea mai înaltă funcţie în FIFA.
Mircea Sandu: "Blatter avea un salariu de 10 milioane de dolari"
Salariul lui Sepp Blatter era un secret. Nici măcar membrii Comitetului Executiv al FIFA nu cunoşteau contractul elveţianului. Totuşi, fostul şef al FRF, Mircea Sandu, bun prieten cu Blatter şi un susţinător al acestuia, a dezvăluit remuneraţia celui care a stat 17 ani în fruntea forului: 10 milioane de dolari pe an.
Mircea Sandu consideră că Sepp Blatter însuşi nu ar putea fi obiectul unei anchete penale: "Din câte îl cunosc, a ştiut să se protejeze. Le-a promis tuturor, dar nu cred că a luat bani. Nu cred că a fost implicat în corupţie. Avea cel puţin zece milioane de euro pe an la FIFA". Legătura dintre Mircea Sandu şi Blatter a fost una puternică. Fostul număr unu de la FIFA ne-a vizitat ţara în dese rânduri. De exemplu, la inaugurarea Casei Fotbalului (2002), dar şi a Arenei Naţionale (2011).
Cum a reflectat presa internaţională plecarea lui Sepp Blatter
Ştirea plecării lui Blatter de la FIFA a fost tratată cu "breaking news" la cele mai importante televiziuni mondiale. Site-urile celor mai importante ziare din lume au scris, poate, în total, sute de pagini electronice cu privire la activitatea lui Blatter şi scandalul de la FIFA.
