Pasajul pietonal are o suprafaţă de 235,35 metri pătraţi şi a fost construit de regimul comunist, pe sub bulevardul Nicolae Titulescu. Investiţia făcea parte dintr-un nou concept al dictaturii, care dorea ca toţi oamenii să mânânce în acelaşi loc, într-o cantină, ce urma să fie construită în apropiere, mâncare dată de Partid „pe cartelă”. Pasajul ar fi asigurat subtraversarea străzii de către „oamenii muncii” către locul de luat masa.
Istoricul Aurelia Grosu povesteşte că inclusiv noul bulevard a apărut în urma demolării de către comunişti a halelor pieţei din oraş, imobile de valoare arhitecturală ce datau din perioada interbelică.
„Pasajul a fost construit în anii ’80, când s-au dărâmat halele Pieţei Slatina, şi s-a trasat acest bulevard. Halele erau construite în 1936, fiind unele dintre cele mai moderne din ţară. Pe locul lor s-a dorit să se facă o cantină pentru săraci, «Circul Foamei» cum era denumit în limbajul cotidian. S-au demolat şi s-a trasat bulevardul Nicolae Titulescu. Ceva mai târziu s-a făcut şi acest pasaj”, spune istoricul.
Venirea Revoluţiei şi căderea regimului comunist au blocat proiectul cantinei denumite de slătinei, ironic, „Circul Foamei”. Astfel, nici pasajul pietonal nu şi-a mai găsit o utilitate. Spaţiul nu a fost dat niciodată circulaţiei pietonale.
„A fost făcut pentru cantină, ca oamenii să meargă pe acolo spre masă. Cum nu s-a mai făcut această cantină, pasajul a rămas aşa: nu a fost circulat niciodată şi nu i s-a dat altă întrebuinţare. A rămas un vestigiu al comunismului, este ceea ce se cheamă «arehologie industrială»”, a mai afirmat istoricul Aurelia Grosu.
Tentativă eşuată de transformare într-un restaurant
În anul 2001, pasajul pietonal din Slatina a fost concesionat unei societăţi din localitate care se angaja, potrivit contractului de concesiune, ca pe cei 293,35 metri pătraţi să amenajeze un „club-restaurant cu 80 de locuri, eliminându-se degradarea acestuia”. Administraţia locală de la acea vreme spera ca această concesiune să-i aducă şi venituri la buget.
Numai că lucrurile n-au fost atât de simple. Concesionarul nu şi-a îndeplinit obligaţiile şi nu a făcut investiţiile pe care şi le-a asumat, în afara închiderii uneia dintre ieşirile pasajului, în anul 2006. Astfel, municipalitatea a cerut predarea spaţiului. Cele două părţi nu s-au putut înţelege pe cale amiabilă, iar contractul de concesiune a fost reziliat în instanţă.
Primăria a câştigat mai întâi pe fond, la Judecătoria Slatina, decizia fiind păstrată de Tribunal, un an mai târziu.
Municipalitatea a preluat pasajul pietonal şi l-a trecut sub conservare, iar acum să-i dea un alt scop.
Autor: Ionuţ Jifcu
