"Mă uit (abia acum) la datele provizorii ale recensământului publicate de INS. Pentru aproximativ 2,5 milioane de persoane, adică 14% din totalul populației recenzate, lipsesc informațiile referitoare la etnie, limba maternă și religie.
În aceste condiții, orice considerații privind evoluția unei etnii sau a unui cult religios sunt pure speculații. Practic, informațiile din aceste capitole pot fi aruncate la gunoi.
În comunicatul însoțitor ni se spune că asigurarea completitudinii datelor individuale s-a realizat, pentru circa 1 milion de persoane, „prin imputare prin metode statistice, din surse statistice și administrative”.
Înțeleg că pentru acest milion de persoane nu au putut fi aflate informațiile privind etnia și religia. Mai greu îmi e să înțeleg de ce lipsesc aceste informații pentru diferența până la 2,5 milioane. Să fi „uitat” recenzorii să întrebe? Greu de crezut. Să fi refuzat 1,5 milioane de persoane să-și declare apartenența etnică și pe cea religioasă? Cred că Institutul Național de Statistică e dator cu niște clarificări," a scris sociologul Mircea Kivu.
Potrivit primelor date provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor, în 2021 populaţia rezidentă în România era de 19.053.815 persoane. Iar dintre locuitorii care şi-au declarat etnia (16.568.889 persoane), 89,3% erau români, 6% maghiari şi 3,4% s-au declarat de etnie romă.
