,, Când economia creşte cu 4% nu poate să crească ceva cu 40%, pentru că nu este ceva marginal, e jumătate din populaţia activă a ţării(…) Nu trebuie să facem obsesii pe cifre biblice şi să fim foarte atenţi dacă nu vrem să rătăcim aşa vreo 40 de ani printr-un deşert financiar. Văd că singura discuţie este 40%(…) Nu sunt bani din moment ce România are deficit şi nu surplus bugetar", a spus, tranșant, guvernatorul Isărescu.
Declarația guvernatorului nu i-a surpins pe specialiști. Banca Centrală a rămas consecventă în ceea ce privește semnalarea pericolului major care pândește economia României, în cazul în care punctul de pensie ar crește cu 40% din septembrie, așa cum prevede legea în vigoare promovată de PSD.
Anul trecut, prin noiembrie, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, susţinea că amânarea majorării punctului de pensie la 1.775 lei, începând cu 1 septembrie, este singura măsură capabilă să țină deficitul în apropiere de limita de 3%.
Lazea a subliniat atunci că, în urma creşterii punctului de pensie la 1.265 de lei de la 1 septembrie 2019 a rezultat un deficit suplimentar de circa 3,3 miliarde de lei, adică 0,3% din PIB pentru ultimele patru luni din 2019 şi de 10 miliarde de lei pentru 2020, adică 0,9% din PIB.
Un alt avertisment, la fel de îngrijorător, a venit și din partea ministrului de Finanțe, Florin Cîțu. Acesta a vorbit, explicit, despre pericolul real ca personele născute după 1970 să rămână fără pensii.
Situaţia economică a României în anul 2020 stă sub mai multe semne de întrebare. Unde mai pui că este și an electoral. Avem și alegeri locale și parlamentare. Cu un buget construit pe o creştere economică de 4,1% şi un deficit bugetar de 3,6%, Guvernul Orban trebuie să găsească soluții pentru a acoperi toate cheltuielile programate, dar și altele neprevăzute, fără să adâncească deficitul și mai mult. În aceste condiții, PNL va da cel mai important test în fața electoratului chiar înainte de parlamentare, alegeri în urma cărora speră să obțină majoritatea în Parlament.
