"Autorii ediţiei române a jocului Monopoly ar putea lua în considerare înlocuirea cartonaşului «ieşi din închisoare» cu unul pe care să scrie «am scris o carte în detenţie». Modificarea legii, în anul 2013, le permite condamnaţilor să beneficieze de reducerea cu 30 de zile a sentinţelor pentru fiecare lucrare publicată din închisoare. Acest lucru a condus la o situaţie în care magnaţi şi politicieni închişi pentru corupţie să intre într-o frenezie a scrisului din abundenţă. Este vorba de un sistem la fel de corupt cum sunt ei", explică The Economist, precizând că printre persoanele care au profitat de această lacună legislativă figurează fostul premier AdriAdrian Năstaseoameni de afaceri precum Gheorghe Copos, Gigi Becali şi Ioan Niculae.
"Deţinuţii nu au acces la computere, iar bibliotecile închisorilor au foarte puţine cărţi de calitate. Manuscrisele sunt elaborate cu pixul pe hârtie. Potrivit jurnaliştilor români, de obicei, deţinuţii bogaţi recurg la specialişti aflaţi în libertate pentru a fi «coordonatori ştiinţifici».
Aceştia sau alţi autori-fantomă scriu de fapt lucrările, introduse apoi ilegal în penitenciare, unde sunt copiate de condamnaţi. Lucrarea ajunge la o editură, care este plătită pentru a tipări două-trei exemplare, prezentate comisiei de eliberări condiţionate, care (fără a ţine cont de reguli editoriale sau ştiinţifice) stabileşte dacă este posibilă reducerea unei sentinţe", subliniază The Economist, într-un articol intitulat "Reducerea sentinţelor în schimbul literaturii de proastă calitate".
Cristi Danileţ, un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, afirmă, potrivit The Economist, că nu îşi poate da seama dacă la originea acestor facilităţi legislative este "incompetenţa sau ingerinţe politice".
"O altă sursă, care a preferat să păstreze anonimatul, susţine că este vorba de ingerinţe politice. Premierul Victor Ponta urmează să fie judecat pentru acte de corupţie, notează sursa; nu este nicio surpriză că politicienii nu vor schimbarea sistemului" juridic care oferă reducerea pedepselor, continuă The Economist, exprimând speranţa că, la un moment dat, vidul legislativ care permite aceste facilităţi va fi acoperit.
