Președintele Klaus Iohannis a sosit în trombă la Palatul Victoria, însoțit de consilierii săi, cu câteva minute înainte de începerea ședinței de guvern.
Potrivit surselor Realitatea TV, înainte de ședință, Iohannis a avut o discuție cu premierul Viorica Dăncilă, în biroul acesteia.
În introducerea ședinței de guvern, în fața presei, Iohannis și Dăncilă au susținut fiecare câte un scurt discurs, evitând, pe cât posibil, contrele directe și subiectele sensibile.
”Prezența președintelui nu poate fi nici îngrădită, nici limitată. Vreau să interpretați prezența mea în cheia unei colaborări obligatorii între noi. Avem multe divergențe în foarte multe domenii. Într-o chestiune de interes național cum e președinția Consiliului UE nu ne putem permite să nu colaborăm”, a spus Iohannis.
"Ca să nu apară interpretări sau aşteptări care nu au suport constituţional vreau să subliniez că atunci când particip la şedinţa de Guvern, prezidez şedinţa de Guvern. Decizia, dar şi răspunderea asupra punctelor în discuţie la şedinţa de Guvern aparţin Guvernului, în speţă doamnei prim-ministru", a mai declarat şeful statului în debutul şedinţei de Guvern.
Ce prevede ordonanța fiscală
Dacă informațiile inițiale vorbeau despre posibila adoptare a ordonanței fiscale în ședința de guvern de joi, o nouă decizie a venit să schimbe totul. Astfel, ordonanța ar putea fi discutată și adoptată într-o nouă ședință de guvern, care va avea loc vineri, anunță Realitatea TV.
Guvernul propune ca, de la 1 ianuarie 2019, să se aplice instituţiilor financiar-bancare o taxă denumită ''taxa pe lăcomie", în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare, impactul acestei măsuri putând ajunge la trei miliarde de lei.
Comisionul de administrare pentru Pilonul II de pensii va scădea de la 2,5% la 1%, iar o persoană se poate retrage de la un fond de pensii, pe bază de cerere individuală, după minimum cinci ani de participare.
Companiile la care statul este acţionar unic sau majoritar vor trebui să vireze, sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, 35% din suma prevăzută pentru investiţiile care nu au fost realizate, în termen de 60 de zile de la aprobarea situaţiilor financiare aferente anului 2018.
Proiectele europene urmează să fie în sarcina şi la decizia autorităţilor de management, acestea urmând a spune da sau nu pe contractele de atribuire.
Anul viitor urmează a se acorda creşteri salariale aşa cum prevede Legea salarizării, iar punctul de pensie urmează să fie majorat cu 15% de la 1 septembrie.
Executivul are în vedere plafonarea preţului la gazele naturale din producţia internă la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani, până în februarie 2022.
