Statutul Magistraților, legea 303, a ajuns pentru a treia oară în Comisia Iordache, după ce CCR a declarat neconstituțională eroarea judiciară a magistratului. După ședința, deputatul PNL Ioan Cupșa a declarat că nu este exclusă o nouă sesizare, a patra, la Curtea Constituțională. Afirmația a fost întărită și de deputatul USR Stelian Ion. "Credem că această nouă definiție satisface, să nu te poți întoarce împotriva magistratului oricând", a declarat Iordache jurnaliștilor după ședință. El a admis și că cei de la PSD din comisie s-au reunit seara târziu pentru a lucra la aceste propuneri.
Totodată, Florin Iordache a precizat, după şedinţă, că această nouă definiţie a erorii judiciare satisface deciziile CCR şi o mai bună răspundere a magistraţilor.
"Am aşteptat şi noi decizia CCR pentru a avea o cât mai bună definiţie a erorii judiciare, am propus o nouă completare, ţinând cont de cele două decizii ale CCR şi credem că această nouă definiţie a erorii judiciare satisface pe de o parte deciziile CCR şi o mai bună răspundere a magistraţilor. Noi am spus de la început - ne dorim ca magistraţii să răspundă atunci când există rea-credinţă şi gravă neglijenţă, dar, în acelaşi timp, ne dorim şi o definiţie foarte bună a erorii, astfel încât să nu poţi să te îndrepţi împotriva unui magistrat oricând, numai atunci când există o eroare judiciară. Comparativ cu colegii noştri din opoziţie, am propus nişte texte - că mai bune, că mai rele - noi am venit constructiv şi am propus ceva în dezbatere. Între a propune ceva şi a nu propune, a nega tot timpul şi a spune că Puterea e rea şi legiferează într-un anumit fel - e o altă abordare", a punctat Iordache.
Principalele modificări au fost la articolul 96, cel care stabilește exact eroarea judiciară. Corectarea s-a făcut prin două amendamente aprobate.
La final, a fost adoptat al doilea amendament la articolul 96:
Alineatul (4) al articolului 96 se modifică și va avea următorul cuprins:
(4) Prin Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală, precum și prin alte legi speciale, pot fi reglementate ipoteze specifice în care există eroare judiciară.
Florin Iordache le-a cerut apoi, și celor de la PNL să vină cu propuneri. Doar că a ales o exprimare colocvială: ”Ziceți, mă, și voi”. În schimb, PNL nu a venit cu propuneri.
A fost adoptat și amendamentul următor:
Alineatul (3) al articolului 96 se modifică și va avea următorul cuprins:
(3) Există eroare judiciară atunci când:
a) S-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale de drept material și procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, producându-se o vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară;
b) S-a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă în mod vădit și indubitabil contrară legii sau situației de fapt care rezultă din probele administrate în cauză, precum și atunci când, prin încălcarea clară și incontestabilă a situației de fapt sau a normelor juridice aplicabile au fost afectate drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară.
La începutul ședinței, a mai fost adoptat un amendament al PSD, asumat și de PNL, printr-o modificare adusă de Predoiu, la articolul 7. Amendamentul prevede:
Alineatul (7) al articolului 7 se modifică și va avea următorul cuprins:
(7) Actul Consiliului Suprem de Apărare a Țării prevăzut la alin. (6) poate fi contestat în instanță, în termen de 3 luni de la data la care a luat la cunoștință, de către orice persoană care justifică un interes legitim, conform Legii 554/2004. Dispozițiile prevăzute la art. 7 din Legea 554/2004 nu sunt aplicabile.
A fost admis un amedament al PSD, la articolul 3, prin care procurorii se bucură de stabilitate. Opoziția a reproșat faptul că în amendament nu este prevăzut că procurorii sunt și independeți.
La articolul 3, după alineatul (11), se introduce un nou alineat, alin. (12) cu următorul cuprins:
(12) Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate.
Ședința a început la ora 10.00. PNL și USR au cerut de două ori amânarea ședinței, pentru a aștepta punctul de vedere al Comiiei de la Veneția, dar și pentru a avea timp să citească motivarea CCR, care are 82 de pagini, și care a venit abia ieri.
Ce a decis CCR
Concret, CCR a admis pe 19 aprilie, mai multe sesizări ale PNL, USR şi ÎCCJ privind neconstituţionalitatea unor articole din actul normativ ce modifică Legea 303/2004, privind Statutul Magistraţilor, drept urmare legea urmând să se reîntoarcă în Parlament.
Articolele declarate neconstituţionale de către CCR în legea de modificare a legii privind statutul procurorilor şi judecătorilor sunt: articolul 5, art. 7, art.19, art. 56, 75 şi 96.
Articolul 96 este cel care stabilește eroarea judiciară. Iată exact ce a consideră CCR că este neconstituțional, în cuprinsul articolului
-art.96 alin.(3) şi (4)]- (3) există eroare judiciară atunci când, în cadrul procedurilor judiciare:
a) s-au încălcat norme de drept material sau procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor fundamentale, absolute ale persoanei.
b) prin încălcarea în mod vădit, incontestabil, a normelor de drept material sau procesual, s-a soluţionat o situaţie litigioasă contrar realităţii faptice sau juridice ori s-a produs neregularitate în modul de desfăşurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei.
4) dispoziţiile alineatului 3 se completează în materie penală cu cele stabilite de Codul de Procedură Penală, iar în materie civilă cu cele stabilite de Codul Civil şi Codul de procedură Civilă.
Prin urmare, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor urmează să fie reexaminate pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.
Obiecţia de neconstituţionalitate a legii a fost făcută de 89 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România, dar şi de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Este pentru a doua oară când modificările Statutului Magistratilor revin la Parlament, după decizii ale Curţii Constituţionale.
