Din 1990 încoace au rămas constant în Parlament PNL, UDMR şi social-democraţii. Ultimii, sub mai multe denumiri: întâi a fost FSN, apoi PDSR, după care social-democraţii şi-au luat numele pe care îl poartă şi acum: PSD. Dacă liberalii şi social-democraţii au fost nevoiţi să se lupte pentru electorat, UDMR s-a putut baza, la fiecare patru ani, pe fidelitatea minorităţii maghiare.
UDMR a avut emoţii doar în 2012, când Partidul Maghiarilor din Transilvania, condus de Lazslo Tokes, ameninţa pentru prima dată şansa UDMR de a trece pragul electoral. Partidele noi, dar şi unele cu o istorie în spate, se bat în primul rând pentru a trece pragul de 5%.
Partidul România Mare vrea să revină în Parlament, după opt ani de pauză. Numele Vadim Tudor apare pe primul loc pe listele pentru Camera Deputaţilor de la Bucureşti. E vorba despre Lidia, fiica cea mare Tribunului. Sunt şi partide care încearcă pentru prima dată să acceadă în Parlament.
PMP, partidul lui Traian Băsescu, trece în premieră prin filtrul electoratului la parlamentare, la fel şi ALDE, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu. Partidul naţionalist "România Unită" face concurenţă PRM, Alianța Noastră România a lui Marian Munteanu mizează pe cartea tradiţionalismului, iar Uniunea Salvați România a lui Nicuşor Dan, pe cea a înnoirii clasei politice cu români educaţi peste hotare.
Toate mizează pe un scor de peste zece procente.
Un singur vot pentru fiecare alegător, deci un singur câştigător!
Electoratul cu opţiuni de dreapta are de ales între PNL şi ALDE. Câştigător colateral e PSD, care, prin alianţa cu ALDE, are mai multe şanse să facă Guvernul după alegeri. USR ar putea rupe voturi tot de la PNL, dar promite că va susţine premierul propus de liberali. Naţionaliştii au de ales între tradiţionalul PRM şi Partidul România Unită, condus de Bogdan Diaconu. Cât despre alianţele imposibile de după alegeri, dacă ne luăm după declaraţii, ar fi de neimaginat un Guvern PSD din care să facă parte UDMR sau un mariaj între PNL şi ALDE.
