"Am participat recent la festivitatea de premiere a concursului national de creație literară intitulat “Poezie de puscarie”, organizat de ANP. Poetul Dan Mircea Cipariu, un om extraordinar, de care doar auzisem până atunci, a reușit să ne facă, pentru scurt timp, să uităm că suntem într-un penitenciar, să ne simțim liberi și să trăim emoția momentului. Am constatat cu bucurie că, într-o societate lipsită de umanism, mai sunt suflete pentru care omenia mai înseamnă ceva.
Poezia pentru care am obţinut locul al doilea la concurs, intitulată «Poezie despre viaţă», este emoţie şi gând. Gândurile care mă frământă de când sunt în penitenciar. Am scris-o la începutul lui martie, în primele zile la Spitalul Jilava. Acum ar putea fi puţin altfel, dar atunci, în urmă cu mai bine de trei luni, aşa a fost. De atunci am scris sute de pagini: poezie, proză, cererea de graţiere, gândurile mele…", scrie Monica Iacob Ridzi pe blogul ei.
Ridzi subliniază că nu şi-a pierdut speranţa:
"Aşa au trecut 120 de zile în care nu am încetat să sper că în România anului 2015 voi găsi, la cel mai înalt nivel, omenia care ne-a lipsit în ultimii 10 ani. Nu am încetat să sper că în România anului 2015 există iertare. Sunt obligată să trăiesc cu această speranţă. Cu speranţa unui gest de clemenţă, care-mi va permite să-mi strâng copiii în braţe, tot timpul".
Redăm mai jos câteva versuri
”Dau vieţii mele scurt răgaz/Un ceas/ Sunt stâncă, munte şi zăgaz/Nu voi ceda ce mi-a rămas
Nu a contat că sunt un om drept/Că niciun leu nu am luat/Că nimeni nimic nu mi-a dat/Că atribuţiile mi le-am respectat
Nu a contat că sunt un om nevinovat/Nu a contat că sunt un om bolnav/ Nu a contat că doi copii mici rămân fără mamă / Gândul îmi zboară spre cei doi copii ai mei
Cei doi îngeraşi, Maria şi Andrei/Cu gândul la ei încerc să rezist/Deşi inima-mi plânge şi sufletul îmi este trist
Mă simt tot mai rău, slăbită, fără puteri/Îmi vine să plâng, am mari dureri/Încerc să rezist, dar îmi e foarte greu/Dacă voi muri mă rog ca de cei doi copii să aibă grijă Dumnezeu".
În urmă cu o săptămână, Monica Iacob Ridzi a obţinut premiul al doilea la concursul "Poezie de puşcărie", la secţiunea "Poezie femei", ea purtând orteze la picioare la decernarea premiilor, scria pe Facebook scriitorul Dan Mircea Cipariu, preşedintele juriului, potrivit Mediafax.
Soţul Monicăi Iacob Ridzi, primarul din Petroşani, Tiberiu Iacob Ridzi, spunea că Monica Iacob Ridzi poartă orteze la genunchi, întrucât altfel nu poate merge. Totodată, acesta anunţa, la sfârşitul lunii mai, că a depus o cerere de graţiere în numele fostului ministru, document în care au fost invocate atât starea de sănătate a acesteia, cât şi situaţia celor doi copii ai cuplului.
Monica Iacob Ridzi cere întreruperea executării pedepsei
În prezent, pe rolul Tribunalului Ilfov, se află un dosar prin care Monica Iacob Ridzi cere să-i fie admisă cererea de întrerupere a executării pedepsei de cinci ani de închisoare, la care a fost condamnată pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009, de Ziua Tineretului. Fostul ministru Monica Iacob Ridzi solicită să fie întreruptă executarea pedepsei pentru că suferă de numeroase afecţiuni medicale, printre care trombofilie şi leuconeutropenie.
Imediat după ce a fost încarcerată, Ridzi a reclamat condiţiile în care stau deţinuţii, spunând că sistemul medical din închisori nu este bine gândit şi că pentru un om bolnav ca ea condamnarea la închisoare este condamnare la moarte.
Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de către ÎCCJ la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliţia Judeţeană Cluj, fiind încarcerată iniţial la secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla.
În acelaşi dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din Ministerul Tineretului şi Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.
Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai Ministerului, aceştia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.
Ce acuzații i se aduc
Potrivit DNA, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.
În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.
De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.
La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933 de lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.