Agenţia naţională de presă Agerpres a acceptat, pentru prima dată, să deschidă porţile istoricei sale arhive foto şi a permis site-ului realitatea.net să caute imagini rare de la Revoluţia din 1989.
Site-ul Realitatea nu s-a limitat doar la a căuta în arhive, ci a vrut să înţeleagă şi să le arate oamenilor ce înseamnă munca de păstrare a imaginilor istorice, cum se digitalizează negativele originale şi cine sunt cei care au grijă de conservarea pentru posteritate a fotografiilor-document.
Directorul general al Agerpres, Alexandru Giboi, a fost cel care a sprijinit demersul jurnalistic, iar oamenii au acum ocazia de a pătrunde virtual în fototecă şi de a înţelege ceea ce înseamnă o componentă a tezaurului naţional al României. Totul, pe baza imaginilor filmate.
Casa Presei, fostă cea mai înaltă clădire din Bucureşti, găzduieşte agenţia Agerpres
Construită în stil rusesc, în perioada 1952-1956, în stil asemănător Universităţii Lomonosov şi al hotelului Leningrad, ambele din Moscova, fosta Casa Scânteii din Bucureşti este locul în care funcţionează Agenţia naţională de presă Agerpres.
Până în 2007, Casa Presei a fost cea mai înaltă clădire din Bucureşti (104 metri, inclusiv antena), detronată apoi de Tower Center din Piaţa Victoriei (120 de metri) şi, ulterior, de Sky Tower din Floreasca (137 de metri).
Dacă pleci de la Arcul de Triumf şi ajungi la Casa Presei, când te uiţi în dreapta clădirii-gigant, remarci semnul AGERPRES. La intrare, sunt două lifturi: cel din dreapta, care poate transporta 10 persoane, şi cel din stânga, de capacitate mai mică. Însă, pentru că arhiva foto Agerpres este la etajul 1, poţi urca lejer pe scara monumentală, pavată cu marmură.
Cristian Durleci, director general adjunct Agerpres, a fost cel care l-a întâmpinat pe jurnalistul realitatea.net. Ghid a fost Mihaela Tufega, care lucrează aici din 1996 şi care cunoaşte toate detaliile. Pasiunea ei pentru imaginile de arhivă are în spate cunoştinte solide de istorie: "Am terminat facultatea de istorie, iar ce am dobandit acolo incerc sa implementez in cercetarea fotografiilor din arhive".
Două încăperi, 70 de metri pătraţi şi 100 de fişete şi sertare pline cu negative originale. "Nu oricine are acces aici"
În primul rând, trebuie explicat unde sunt depozitate negativele de la Revoluţia din 1989, ca, de altfel, tot patrimoniul foto Agerpres.
La etajul 1 al corpului de clădire ocupat de Agerpres este un coridor lung. La un moment dat, faci stânga şi ajungi într-o încăpere. Din această încăpere, ca să ajungi în spaţiul destinat arhivei, mai trebuie să treci prin încă o cameră.
Oricine poate avea acces aici? "Nu. Dupa cum puteti observa, pentru a ajunge in camera unde sunt depozitate filmele originale, trebuie trecute cele trei usi, cate una pentru fiecare camera, iar cheile sunt la mine. Nu intra oricine, cand doreste", a explicat "veterana" arhivei foto, Mihaela Tufega.
Spaţiul unde este depozitată uriaşa arhivă istorică este compus din două camere care însumează aproximativ 70 de metri pătraţi şi aproape 100 de fişete şi sertare, pline cu negative vechi, toate ordonate impecabil. Fiecare sertar are un număr de identificare şi conţine perioada din care sunt respectivele filme.
În spaţiul în care sunt păstrate negativele, termometrul indică 26 de grade, iar umiditatea înregistrată pe aparat este de 42%. Totul este controlat cu atenţie, astfel încât filmele să fie păstrate în condiţii optime.
În ce sunt păstrate filmele originale, inclusiv cele de la Revoluţie? "Exista o foita speciala care nu permite filmului sa transpire si care asigura conditii optime de conservare. In niciuna dintre aceste incaperi nu exista surse de caldura. Nici vreun calorifer, nici sursa de apa, nici sursa de lumina naturala. Sunt niste conditii de pastrare a negativelor pe care noi le indeplinim. Iar daca va uitati jos, veti vedea gresie cu marmura, nu lemn. Pana si usa camerei, care are metal inauntru, a fost facuta la sugestia pompierilor, tocmai pentru a corespunde necesitatilor. Usa aceasta am gasit-o in 1996, cand am venit aici", explică Mihaela Tufega.
În afara celor două încăperi unde se păstrează negativele originale, mai există alte trei camere, unde se află aşa numiţii "martori", adică dosare cu cele mai reprezentative fotografii, din orice domeniu, prin intermediul cărora se uşurează munca de căutare. Toată istoria foto a României, începând cu 1927, este conţinută în peste 1500 de bibliorafturi cu "martori", toate fişate.
Remarcabil este faptul că s-au păstrat toate negativele originale, dar şi registrele originale, unde se ţinea evidenţa fiecărui film folosit.
Jurnalistul realitatea.net Cristian Otopeanu a primit permisiunea de a filma, în premieră, spaţiul de depozitare a negativelor originale Agerpres. Vezi VIDEO mai jos!
Arhiva Agerpres conţine 3.500 de fotografii de la Revoluţia din 1989
Privind imaginile existente în arhive, concluzia este clară: fotoreporterii Agerpres au surprins Revoluţia din Bucureşti în cele mai mici detalii. Au fost prezenţi în toate punctele-cheie şi au imortalizat pentru posteritate cele mai bune imagini, din aproape toate unghiurile posibile. De pildă, mitingul lui Nicolae Ceauşescu din 21 decembrie 1989 a fost fotografiat din patru unghiuri, de 6 fotoreporteri. Iar spargerea mitingului a fost surprinsă excelent, mărturie fiind imaginile pe care le puteţi vedea în galeria foto şi în secvenţele video de mai jos.
Realitatea.net a cerut informaţii amănunţite privind numărul de fotografii de la Revoluţie existente în arhiva Agerpres, ce conţin şi care este ponderea fotografiilor color. Răspunsul îl redăm schematic, ca să fie mai simplu:
- există 3.500 de fotografii de la Revoluţia din 1989, făcute în Bucureşti, în perioada 21 decembrie 1989-28 decembrie 1989. Au fost scanate toate cele 100 de negative Azopan, iar pe site-ul Agerpres au fost urcate aproximativ 100 de fotografii;
- dintre cele 3.500 de imagini, 105 sunt color, restul alb-negru. Fotografiile color au fost realizate începând cu 22 decembrie 1989, la o zi după ultimul discurs rostit de Nicolae Ceauşescu în Piaţa Palatului, actualmente denumită Piaţa Revoluţiei;
- ce conţin imaginile color: cadre de sus, realizate din fostul CC al PCR, actualmente sediul MAI, cadre realizate din stradă în Piaţa Palatului, Piaţa Romană, Bulevardul Magheru, Piaţa Universităţii şi sediul TVR. Una dintre fotografiile color surprinde elicopterul în care se aflau soţii Ceauşescu la puţin timp după decolarea de pe fostul CC al PCR;
- ce conţin imaginile alb-negru: toate evenimentele importante din Bucureşti, începând cu 21 decembrie 1989, până pe 28 decembrie 1989. Prima fotografie a Revoluţiei bucureştene a fost făcută de sus, din fostul CC al PCR, cu puţin timp înainte ca Nicolae Ceauşescu să vorbească mulţimii. 110 imagini, realizate din patru unghiuri, surprind în detaliu spargerea mitingului şi figurile soţilor Ceauşescu. De asemenea, există şi trei fotografii care redau decolarea elicopterului în care se aflau Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu pe 22 decembrie 1989.
Realitatea.net le oferă acum cititorilor imagini senzaţionale, majoritatea nepublicate, surprinse de fotoreporterii Agerpres pe 21 decembrie 1989, în timpul mitingului care avea să fie startul dezastrului pentru Nicolae Ceauşescu.
În fotografii se vede cum s-a spart mitingul, panica oamenilor care aruncau pancartele şi portretele dictatorilor, dar şi reacţia soţilor Ceauşescu.
Valoarea imaginilor Agerpres este colosală, ţinând cont de faptul că TVR a oprit transmisia în direct, timp de câteva minute, pe durata haosului generat de spargerea mitingului.
Vezi imaginile în secvenţele VIDEO de mai jos! CLICK AICI PENTRU GALERIA FOTO!
Total arhiva foto Agerpres = 450.000 de filme (negative), adică peste 4,5 milioane de fotografii. Aproape 5% au fost scanate, dar se lucrează intensiv, cu doar câţiva oameni
Agenţia naţională de presă Agerpres deţine cea mai mare colecţie de fotografii şi de negative originale din România. Sunt 450.000 de filme (negative), ceea ce înseamnă peste 4,5 milioane de fotografii, potrivit celor care lucrează în arhiva foto a instituţiei.
Arhiva foto Agerpres conţine imagini preţioase de la toate evenimentele importante din România, începând cu 1927. Amintim doar Revoluţia din 1989, cutremurele din 1940 şi din 1977, translatările sau demolările bisericilor din anii \"80, imagini nepublicate cu Regele Mihai şi cu Mareşalul Ion Antonescu, prima demonstraţie de 1 mai (1945), paradele de 23 august şi fotografii rare din istoria sportului românesc. Totul este grupat pe categorii tematice, adică evenimente, perioade, personalităţi, clădiri, monumente, sportivi, etc.
Suportul fizic este format, în ordine cronologică, din plăci, rolfilme (denumite si filme late) şi Laica (negative de 35 mm, folosite până în anii 2000 pe scară largă). Calitatea cea mai bună o au fotografiile rezultate din filmele late.
Toate filmele au fost inventariate, iar Agerpres lucrează asiduu la digitalizarea negativelor. În ultimii patru ani, de când s-a intensificat procesul de scanare, s-au scanat 200.000 de fotografii, adică aproape 5 la sută din volumul total. Dar trebuie ţinut cont de faptul că, până în acest an, doar trei oameni s-au ocupat de procesul de digitalizare, care nu se rezumă doar la scanare. Digitalizarea presupune: scanarea negativelor, identificarea oamenilor / clădirilor din imaginile vechi şi atribuirea, manuală, a indicativelor şi a descrierii amănunţite pentru fiecare fişier (fotografie) rezultat după scanare.
Din vara acestui an, celor trei persoane li s-a alăturat şi o a patra. Cei care se ocupă acum de arhiva foto sunt, în ordine alfabetică, Elena Bălan, Vlad Ruseanu, Mihaela Tufega şi Florin Vlădescu. Fiecare are scannerul lui.
Un sprijin enorm în procesul de digitalizare l-au acordat directorii Agerpres, Alexandru Giboi şi Cristian Durleci. "Au înţeles munca pe care o facem şi ne-au ajutat prompt de fiecare dată când am avut probleme. De exemplu, atunci când s-au defectat unele scannere, după ani de folosinţă, dânşii au demarat imediat procedurile de achiziţie şi astfel am reuşit să continuăm munca. Fără acest lucru, tot ce vedeţi astăzi ar fi fost imposibil de realizat", spun angajaţii.
Vezi în imaginile VIDEO de mai jos cum se scanează un negativ de la Revoluţia din 1989, demers realizat la solicitarea realitatea.net!
Cum se procedează când vrei să găseşti o imagine în arhiva foto Agerpres
"Sa presupunem ca cineva doreste imagini cu Nicolae Ceausescu, din 1968. Mai intai, apelam la martori. Sa zicem ca in 1968 a avut o vizita la Cluj. Exista camera speciala de dosare cu martori, mergem acolo la sectiunea "vizite interne ale lui Ceausescu", cautam judetul Cluj, acolo gasim fotografiile, iar clientul alege ce doreste", explică Mihaela Tufega.
Intrebarea-cheie a venit imediat: "Bun, dar cum stiti daca aveti sau nu, de pilda, o imagine cu Nicolae Ceausescu din 1989, facuta acasa la el, in Primaverii?". Raspunsul: "Da, aceasta este o intrebare buna. Tine de experienta. Cei mai vechi, ca mine, stiu ca exista asa ceva. Novicii trebuie sa mearga si sa identifice imaginile... Totul se face si cu ajutorul memoriei, pentru ca este vorba despre niste cunostinte acumulate in timp. Avem o arhiva voluminoasa, dar este structurata destul de usor, pe domenii, gen politica, sport...".
"Pana in anii 2000-2001, inainte de era internetului, foloseam martorii, adica niste dosare cu fotografii, prin intermediul carora clientii nostri se uitau si alegeau ceea ce doreau. Se facea o nota de comanda, aceasta ajungea la filmotecar, care mergea in arhive, lua negativul, se ducea cu el in laborator si, in urma prelucrarii, clientul intra in posesia fotografiilor solicitate.
Dupa anii 2000, Agerpres a trecut la scanarea negativelor. Procesul, intre timp, s-a mai fragmentat, adica astazi exista o singura persoana care face acest parcurs: merge in arhive, scoate negativele, se duce cu ele la punctul de lucru, adica la scanner, unde urmeaza procesul de scanare. Dupa scanare, fotografiile rezultate sunt salvate pe disc, li se atribuie coordonate de identificare, adica numarul de film si de imagine. In plus, fotografiile sunt arhivate pe zile, pe luni si pe ani, pentru a usura munca generatiilor urmatoare, pentru ca ceea ce facem noi in momentul de fata nu se va mai putea relua, tinand cont de volumul atat de mare de negative.
Tinta noastra este ca aceste fotografii digitalizate sa ajunga pe site-ul agentiei foto Agerpres. Acolo, publicul le poate vedea, iar cei care doresc le pot si cumpara", a mai explicat Mihaela Tufega.
Cele mai vechi fotografii existente în arhiva Agerpres, din 1927
Cele mai multe imagini din arhiva istorica Agerpres incep din 1950, dar cele mai vechi fotografii identificate datează din 1927. Este vorba despre câteva imagini păstrate pe nişte plăci fotografice vechi, care surprind inundaţiile din Bucureştiul acelui an.
"Nu avem cunostinta sa existe in arhiva Agerpres imagini mai vechi de 1927. Niste zvonuri, cum ca ar fi si mai vechi, exista, insa noi nu am vazut asa ceva", spun cei care se ocupă de arhive.
Există, însă, şi o veste bună: "Pe masura ce scanam, gasim imagini despre care nu se stia nimic. Sau gasim, cum a fost cazul recent, imagini din 1944, care erau trecute la anul 1950. Este vorba despre bombardarea rafinariilor de la Ploiesti din 1944. Deci, ne mai putem astepta la surprize".
.
