Revendicările au fost publicate într-un materia intitulat Viitorul are autor #Colectiv. Revendicările stângii.
Cei 45 de semnatari au surprins dezechilibrele din societatea românească. Redăm, în continuare, cele 7 măsuro, precum şi argumentul semnatarilor pentru susţinerea acestora.
Incendiul din 30 octombrie din Clubul Colectiv, soldat, până acum, cu 32 de morți, dezvăluie mai multe realități sociale și politice grave. Arată felul în care trăim azi, în această societate: dezvoltându-ne cultura în locuri marginale și nesigure; muncind la negru, fără asigurări medicale, fără servicii sociale; așteptând ambulanțe care vin greu pentru că bugetul de sănătate scade în timp ce bugetul apărării crește; plătind chirii exorbitante sau completând dosare de locuințe sociale care nu se mai rezolvă. Sistemul economic și politic în care trăim preamărește poleiala materială și în nici un caz stabilitatea materială. Dincolo de demisiile celor responsabili, avem datoria să denunțăm sistemul care a generat tragedia.
Aceste revendicări sunt o reacție rapidă la problemele sistemice aduse în prim-plan de tragedia de la Club Colectiv, probleme ce reprezintă doar o parte a disfuncționalităților socio-politice din România.
1. Finanțarea sistemului public de sănătate.
Sistemul public de sănătate este în cădere liberă. În situații ca cea de vineri seară s-a văzut câtă nevoie este de servicii publice de sănatate și intervenție de urgență solide și funcționale. Ele costă și au nevoie de susținere de la bugetul public. Acestea salvează vieți, iar micșorarea bugetelor alocate sănătății și închiderea spitalelor au făcut victime pe care nu le contabilizează încă nimeni, prin îngreunarea accesului la servicii medicale. Sunt necesare investiții publice consistente către sistemul spitalicesc, în asa fel încât acesta să poată face față tuturor nevoilor populației, inclusiv îngrijirii pe termen lung, așa cum va fi cazul unora dintre victimele incendiului.
2. Finanțarea instituțiilor de control în domeniul serviciilor publice și muncii.
O altă realitate dezvăluită de tragicul accident ne arată că este nevoie de instituții cu atribuții de control în domeniul serviciilor publice și al muncii cu adevarat puternice, cu personal suficient și bine plătit. Acestea au fost dintre cele mai afectate de reducerile bugetare și de personal operate în cadrul măsurilor de austeritate. Dacă ne dorim cu adevărat aplicarea legii, este nevoie să alocăm resurse către aceste instituții.
3. Respectarea dreptului la locuire al tuturor, fără discriminare de etnie și indiferent de clasa socială.
Autoritățile descoperă precariatul și repară nedreptăți sociale numai cu ocazia acestor tragedii, punctual, ignorând în continuare situații tragice existente la nivelul întregii societăți, în condițiile în care marile proprietăți rămân neimpozitate. Este și situația Mariei Ion, care muncea la negru în Clubul Colectiv, mamă a cinci copii, care trăia împreună cu familia ei într-o cameră de 10 m pătrați, în sectorul 2. În situația Mariei sunt peste 5000 de oameni la nivelul Bucureștiului. Evacuările afectează oamenii precari, în particular persoanele rome, în mod disproporționat, precum în cazurile comunităților Vulturilor 50 (peste 150 de persoane evacuate, dintre care unele urmează să fie evacuate și din stradă) și Șerban Vodă 111 (aproape 100 de persoane în prag de evacuare). Este necesar un audit al proprietății publice și găsirea la nivelul fiecăreii administrații a soluțiilor pentru o locuire decentă. Aceste soluții presupun în primul rând construirea și/sau achiziționarea de imobile destinate locuințelor sociale, care să poată fi puse la dispoziție la prețuri mici de închiriere. De asemenea, este obligatorie transparentizarea procesului de acordare a locuințelor sociale și rediscutarea criteriilor de acordare.
4. Revizuirea întregului sistem de taxare și introducerea impozitării progresive pe venit și pe profit
Munca la negru revelată de cazul Mariei Ion este o realitate care afectează o mare parte a populației. Acceptăm că impozitarea muncii și costul acesteia pot fi mari pentru un angajator. Dar costurile mari pentru angajatori nu trebuie suportate de cei mai precari angajați. De aceea se impune introducerea impozitării progresive pe venit și profit. Cota unica s-a dovedit a fi un eșec, care a generat sărăcie pe termen lung. Bucureștiul colectează doar 10 milioane de euro anual taxă pe proprietate. Sistemul de taxare în România avantajează multinaționalele, cărora le sunt oferite avantaje fiscale și ajutoare de stat, în timp ce greul impozitării cade pe forța de muncă. Marile averi nu sunt impozitate și profiturile sunt exportate. Impozitul pe dividende scade de la 16 la 5%. Întreg sistemul de taxare din România trebuie revizuit, inclusiv felul în care este taxată proprietatea, în asa fel încât statul să își poată îndeplini funcțiile în mod coerent - consolidarea unui stat social care să permită oportunități egale tuturor cetățenilor.
5. Naționalizarea clădirilor abandonate (lăsate să se degradeze) și redarea lor circuitului public și social.
Clădiri precum Fabrica Pionierul au ajuns, în urma privatizărilor, în proprietatea a diverși rechini imobiliari, care fie le-au demolat (Electroaparataj - Mega Mall), fie le-au închiriat la metru pătrat fără a investi în structura și infrastructura acestora. Soluția nu este demolarea lor, ci preluarea de către autoritățile publice a acestor clădiri și convertirea lor în spații cu destinație publică - socială și culturală. În condițiile în care Primăria Municipiului București acuză o lipsă cronică de locuințe sociale, aceasta ar putea fi una dintre soluții.
6. Redirecționarea majorărilor bugetare ale instituțiilor de siguranță națională către serviciile publice și sociale.
După tragedia din Colectiv este evident că majorarea bugetelor instituțiilor de siguranță națională (armată, poliție, servicii secrete) nu duce la o mai bună protecție a siguranței cetățeanului. Redirecționarea majorărilor bugetare de care beneficiază în fiecare an și la fiecare rectificare bugetară aceste instituții către sistemele publice de asistență și protecție socială este o prioritate.
7. Oprirea suprafinanțării BOR de către stat.
Deși este finanțată din bani publici, BOR nu s-a comportat cu decență în urma accidentului din Colectiv și în zilele de doliu național. Cerem investigarea si transparentizarea fiscala a BOR, stoparea alocărilor bugetare excesive pentru construcția Catedralei Mântuirii Neamului și a bisericilor în general și redirecționarea acestor bani către serviciile publice și sociale. De asemenea cerem introducerea ca materie opțională, în același regim cu ora de religie, a unui curs de pază contra incendiilor și de acordare a primului ajutor.
Singura șansă de a face dreptate în cazul acestei tragedii este să ne asigurăm că îndreptăm cauzele care au dus la producerea ei și la costurile de vieți omenești pe care actualul sistem le poate genera.
SEMNEAZĂ:
- Florina Presadă
- Ioana Lupea
- Veronica Lazăr
- Vlad Levente Viski
- Tudorina Mihai
- Costi Rogozanu
- Alina Dumitriu
- Iulia Popovici
- Ioana Păun
- Vasile Ernu
- David Schwartz
- Dora Constantinovici
- Cătălin Răducan
- Corina Tulbure
- Marius Ghincea
- Andreea Petruț
- Raluca Voinea
- Veda Popovici
- Ioana Bălănescu
- Elena Irimia
- Ciprian Şiulea
- Ioana Ilie
- Ioana Vrăbiescu
- Raul Sebastian Pavel
- Ruxandra Ivan
- Christian Binder
- Doina Vella
- Alexandru Predoiu
- Ovidiu Anemtoaicei
- Irina Melente
- Alexandru Liță
- Alexandra Ghit
- Cezar Țurcanu
- Alex Sescioreanu
- Adrian Schiop
- Iulia Andrei
- Laura Sandu
- Sorin Cucerai
- Alexandra Pirici
- Mihaela Michailov
- Marius-Tudor Bogdan
- Mihaela Drăgan
- Mihai Lukács
- Manuel Pelmuș
- Ioana Vlad
