Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului este iniţiată de un grup de parlamentari PNL, UNPR şi PC.
Stema României, care simbolizează statul român naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil, se compune din două scuturi suprapuse.
Potrivit proiectului, acvila va fi încoronată atât pe "scutul mare" - unde aceasta are aripile deschise, ţinînd în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan - cât şi pe "scutul mic", unde apare stema Ţării Româneşti: "pe albastru, o acvilă de aur încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, însoţită de un soare de aur la dreapta şi de o lună nouă de aur la stânga".
Iniţiatorii menţionează în expunerea de motive la proiectul legislativ că, în 1991, Comisia de Heraldică a Academiei Române a propus refacerea vechii steme din 1921 fără însemnele regalităţii, cât mai neutră din punct de vedere politic. Academicianul Ion Berindei menţiona, spun aceştia, că mai multe ţări care au ca formă de stat republica (Rusia, Ungaria, Polonia, Cehia, Bulgaria, Serbia, Georgia) au păstrat coroanele în compoziţia stemelor lor.
"Coroana de oţel pe Acvila României din stema Regatului Român, turnată din oţelul unui tun turcesc capturat în războiul din 1877, pe lângă morala şi tradiţia creştină, aceasta simbolizează caracterul naţional şi independenţa obţinută prin jertfa şi lupta poporului român. Dacă vrem să rupem odată şi pentru totdeauna cu trecutul comunist trebuie să începem prin reconsiderarea simbolurilor naţionale: drapel şi stemă", mai arată semnatarii propunerii legislative.
Parlamentarii mai susţin că, în condiţiile în care se dezbate revizuirea Constituţiei, este necesar ca stema să fie completată "cu toate elementele heraldice care sunt specifice poporului român".
"A sosit momentul să reîncoronăm acvila de pe stema României, ca act reparatoriu în faţa istoriei!", mai scrie în expunerea de motive.
Proiectul, care primise raport favorabil fără amendamente din partea Comisiei pentru apărare, va fi transmis în forma propusă de iniţiatori Camerei Deputaţilor, care este Cameră decizională.