"După dezbaterea care a avut loc săptămâna aceasta, programului Rabla ar putea să i se dea drumul la 1 aprilie. Văd că există o cooperare cu patronatele din zona industriei auto, din zona REMAT-urilor, ca să fie mecanismul bine închegat. Ceea ce pot să vă spun este că va fi un sistem diferit, care va exclude certificatele în forma de hârtie, de acum încolo totul se va lucra în baze de date electronice, sigure şi care să ajute ca realmente nu numai să scoatem din trafic rable, dar să reîmprospătăm şi parcul auto", a spus ministrul Mediului, într-o conferinţă de presă susţinută la Miercurea Ciuc.
El s-a referit şi la câteva "provocări" pe care ministerul le are în perioada următoare.
"Trebuie să finalizăm, printr-un proiect început cu Banca Mondială, anul acesta, o analiză minuţioasă a strategiei naţionale pentru schimbările climatice, care să ne dea cifre exacte, calculabile pentru bugetul de stat, de investiţii necesare în anii următori, pentru politici de adaptare şi pentru politici de prevenire. Va fi veriga cea mai importantă a ministerului din punctul de vedere al politicilor publice. Totodată, Ministerul Mediului este implicat în crearea programelor sectoriale pentru programarea financiară 2014-2020, pentru că 20 la sută din toate programele operaţionale şi de dezvoltare rurală trebuie să vizeze politici de adaptare sau de prevenire pentru schimbările climatice", a spus Korodi.
Potrivit acestuia, în domeniul gestionării deşeurilor trebuie să fie modificate zeci de hotărâri de Guvern şi ordine de ministru subsecvente într-o perioadă de cel mult un an, pentru că altfel se va bloca întreg sistem.
Korodi Attila şi-a exprimat speranţa că ministerul va reuşi să "bifeze aproape integral fondurile europene", unde există un flux constant, exemplificând că luna trecută au fost decontate 90 de milioane de euro.
Totodată, el a susţinut că Fondul de mediu trebuie să fie degrevat de proiecte care pot fi finanţate şi din fonduri europene, astfel încât la Fondul de mediu să existe spaţiul financiar necesar revigorării unor programe importante, precum "Casa Verde".
"Proiectele pe care le avem în investiţii, de apă potabilă şi canalizare, dacă sunt compatibile cu programele europene să le ducem către fondurile europene, să degrevăm Fondul de mediu de bugete mari investiţionale în această zonă, pentru că, pur şi simplu, programele care au fost lansate sunt mult mai multe decât capacitatea financiară a instituţiei. Aş dori ca prin degrevarea instituţiei să redăm funcţionalitatea programelor de genul Casa Verde, care se adresează zecilor de mii de familii, programele care vizează crearea de spaţii, coridoare pentru pietoni, pentru biciclişti, programe care vizează organizaţiile neguvernamentale şi alte programe care stau şi nu pot fi derulate din cauza lipsei fondurilor", a precizat Korodi.
În opinia acestuia, Ministerul Mediului are "o responsabilitatea imensă" în zona biodiversităţii, unde nu sunt finalizate planurile de management ale reţelei Natura 2000.
"La ora actuală, prin fonduri europene, s-au început pentru 40 la sută dintre aceste arii, sub categoria Natura 2000, să se dezvolte planurile de management. În noua programare financiară vom continua acest proces. Până când nu vom avea planul de management pentru fiecare arie, oamenii de acolo nu vor înţelege şi nu vor şti cum să se comporte ca agent economic, ca agricultor, fermier sau simplu cetăţean, faţă de reglementările de acum. De obicei, planurile de management aduc o claritate şi o linişte - vom susţine lucrul acesta - şi sper că aceste programe să se finalizeze", a conchis Korodi Attila.
Programul Rabla pe 2014 ar putea aduce unele noutăţi, printre care înscrierea cetăţenilor direct la dealer şi eliminarea colectorilor, precum şi acceptarea maşinilor mai vechi de 8 ani, urmând să fie distribuite 20.000 de tichete de câte 6.500 de lei, potrivit proiectului pus în dezbatere publică.
