Referendumul nu a fost validat. Prezenţa la vot la ora 21:00, la închiderea urnelor de vot, a fost de 20,41%.
UPDATE: Prezenţa la vot la ora 19:00 este de 18,87%
Prezenta la vot 2018 Referendum: Următoarele date privind prezenţa la vot la Referendum 2018 vor fi anunţate la ora 20:30 pentru ora de referinţă 19:00.
Numărul total al persoanelor care s-au prezentat la vot până la ora 16,00 este de 2.781.918, dintre care în mediul urban au votat 1.426.989, iar în mediul rural.
Judeţe cu prezenţă mare: Suceava (23%), Dâmboviţa (21,46%), Bihor (21,39%), Botoşasani (20,49%) sau Neamţ (20,29%).
Judeţe cu prezenţă slabă: Covasna (6,47%), Harghita (8,36%), Tulcea (10,86%), Satu Mare (11%).
În Bucureşti, duminică, ora 16.00, prezenţa la vot era de 12,55%.
În Diaspora au votat, până la ora 16.00, 87.563 de oameni, cea mai mare prezenţă fiind la o secţie din Londra, 4.467 de oameni.
Prezenta la vot 2018 Referendum: Până la ora 13,00, au votat la referendumul pentru redefinirea familiei 11,67% dintre alegători, potrivit datelor centralizate de Biroul Electoral Central (BEC).
Numărul total al persoanelor care s-au prezentat la vot până la ora 13,00 este de 2.134.579, dintre care în mediul urban au votat 1.150.608 persoane, iar în mediul rural 983.971.
În străinătate au votat până la ora 13,00 un număr de 63.241 cetăţeni.
Potrivit BEC, în Bucureşti au votat 10,21% dintre alegători, respectiv 182.923 de persoane.
În Sectorul 1 s-au prezentat la urne 12,10% din totalul alegătorilor înscrişi în listele electorale, în Sectorul 2 - 10,77%, în Sectorul 3 - 8,57%, în Sectorul 4 - 10,44%, în Sectorul 5 - 9,05% şi în Sectorul 6 - 11,29%.
Prezenta la vot 2018 Referendum: O prezenţă mai numeroasă la vot, până la ora 13,00, s-a înregistrat în judeţele: Dâmboviţa, Bihor, Suceava.
Judeţele în care s-a înregistrat o prezenţă redusă la vot sunt: Covasna, Harghita, Satu Mare.
Prezenta la vot 2018 Referendum: Prezenţa la vot la nivelul judeţelor a fost:
* Alba - 12,24%
* Arad - 11,92%
* Argeş - 10,67%
* Bacău - 12,08 %
* Bihor - 15,99%
* Bistriţa-Năsăud - 13,20 %
* Botoşani - 14,63%
* Brăila - 12,68%
* Braşov - 10,89%
* Buzău - 13,28%
* Călăraşi - 12,28%
* Caraş-Severin - 14,12 %
* Cluj - 10,80%
* Constanţa - 9,61%
* Covasna - 4,97%
* Dâmboviţa - 17,03%
* Dolj - 14,41%
* Galaţi - 10,47 %
* Giurgiu - 13,20%
* Gorj - 10,17%
* Harghita - 6,19%
* Hunedoara - 12,84%
* Ialomiţa - 11,60%
* Iaşi - 11,59 %
* Ilfov - 11,06%
* Maramureş - 9,16%
* Mehedinţi -14,46 %
* Mureş - 8,91 %
* Neamţ - 14,63 %
* Olt - 14,68%
* Prahova - 11,50%
* Sălaj - 11,26%
* Satu Mare - 8,23%
* Sibiu - 8,84%
* Suceava - 15,59%
* Teleorman - 12,38%
* Timiş - 10,96%
* Tulcea - 9,01%
* Vâlcea - 9,64%
* Vaslui - 10,35%
* Vrancea - 12,02%
Prezenta la vot 2018 Referendum: Referendumul a fost organizat sâmbătă şi duminică, între orele 7,00 şi 21,00, scrie Agerpres.
Scandal uriaş pe referendum. Dragnea şi PSD, acuzaţi că au boicotat votul pro-familie
Scandal uriaş în plin referendum pentru redefinirea familiei. Iniţiatorul proiectului de modificare a Cosntituţiei, Coalişia pentru Familie, acuză PSD-ul şi pe Liviu Dragnea că au boicotat scrutinul, în ciuda declaraţiilor publice de susţinere!
Acuzaţii extrem de grave la adresa principalului susţinător politic al referendumului pentru familie, PSD şi liderul acestuia, Liviu Dragnea.
"Ne aflăm în fața unui boicot generalizat al tuturor partidelor politice care au votat în Parlament legea de revizuire a Constituției României, ce face obiectul prezentului Referendum", spun cei de la Coaliţia pentru familie.
Iniţiatorul referendumului din aceste zile acuză explicit "boicotul realizat la nivelul întregii țări de către PSD" şi vorbeşte de "maniera superficială și neprofesionistă în care Referendumul a fost organizat":
"Comitetul de Inițiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetățenilor privind revizuirea art. 48 alin. (1) din Constituția României, analizând datele existente până la acest moment pentru fiecare județ, precum și informațiile comunicate de cetățenii implicați în susținerea acestui demers, semnalăm evidența dovedită a faptului că ne aflăm în fața unui boicot generalizat al tuturor partidelor politice care au votat în Parlament legea de revizuire a Constituției României, ce face obiectul prezentului Referendum.
Pentru toți cei care au afirmat în mod fals, într-o campanie de dezinformare fără precedent de la Revoluția din 1989, că acest Referendum este al Partidului Social Democrat și al liderului său, Liviu Dragnea, devine acum evidentă, prin boicotul realizat la nivelul întregii țări de către PSD, falsitatea acestor afirmații. Acesta este dovedit și prin maniera superficială și neprofesionistă în care Referendumul a fost organizat, astfel încât nici măcar date elementare privitoare la obiectul referendumului nu au fost comunicate publicului românesc.
Trebuie să înțelegem că ne aflăm în situația în care toate îndemnurile la vot ale bisericilor și cultelor creștine din România sunt boicotate de partidele politice, în ciuda declarațiilor oficiale ale liderilor politici ale acestora. Campania masivă de dezinformare a întregului corp electoral român este dusă și astăzi, prin vectori politici, administrativi și mediatici, aflați sub influența partidelor politice.
Atragem atenția partidelor politice că cetățenii români sunt primii care au înțeles acest boicot politic, transmițându-ne efectele sale din fiecare județ din țară, fiind evidentă pentru toată lumea falsitatea declarațiilor publice ale liderilor în raport cu modul în care partidele au acționat în realitate.
Facem un ultim apel să înceteze imediat acest boicot politic generalizat la nivelul întregii țări, pentru că el este îndreptat direct și în primul rând împotriva creștinilor din România", spun cei de la Coaliţia pentru Familie într-un mesaj dat publicităţii duminică la prânz.
SMS-uri cu îndemnuri religioase pro referendum primite de bucureşteni
Văzând slaba prezenţă la vot până la această oră, susţinătorii familiei "tradiţionale" au scos la înaintare artileria grea.
Prezenta la vot 2018 Referendum: Un sociolog spulberă planurile legate de referendum
Sociologul Barbu Mateescu nu are vești bune legate de validarea referendumului.
Românii refuză să iasă la referendum, astfel că până la ora 10 în a doua zi de referendum au votat 7,24% dintre români.
Sociologul Barbu Mateescu a făcut câteva precizări pentru REALITATEA TV.
"Astăzi în intervalul 7-10, au votat aproximativ 92.000 de persoane pe oră, pentru validare ar trebui să mai voteze încă 350.000 de persoane pe oră, un ritm de 4 ori mai mare decât cel înregistrat de dimineață. Acest lucru este puțin probabil.", a spus Barbu Mateescu.
Prezenta la vot 2018 Referendum: Românii par mai deciși să meargă la referendum duminică decât în prima zi de vot: prezența a urcat la 7,24% până la ora 10.00.
Spre deosebire de sâmbătă dimineața, când prezența de vot a fost de 0,97% până la ora 10.00, duminică prezența a fost de 1,52% în primele trei ore de vot.
Este de așteptat ca trendul ascendent să continue până la următorul anunț al BEC (ora 14,30) dat fiind că oamenii merg la vot direct după terminarea slujbei religioase.
Prezenta la vot 2018 Referendum: SURSE USR: Estimare prezență la vot la ora 13.00 din monitorizarea paralelă USR: 11,20%, potrivit eurodeputatului Cristian Ghinea.
În Capitală, prezența la vot a urcat la 7,31%, iar pe primul loc între județele active la vot a trecut Dâmbovița - 11,30%, urmat de Bihor - 10,39%, Dolj - 9,71% și Olt - 9,66%.
Ce face Klaus Iohannis în ziua referendumului. Imaginea care nu mai are nevoie de comentarii
Rezultatele referendum 2018. Prezența la vot după prima zi de referendum a fost de doar 5,72%, potrivit datelor oferite de BEC la ora 22,30, valabile pentru închiderea urnelor de la ora 21.00. Secțiile de vot s-au deschis din nou, duminică la ora 7.00. Mobilizarea prin biserică va fi mult mai puternică azi, dată fiind slujba de duminică.
Potrivit BEC, s-au prezentat la referendum 1.046.583 români, mult sub nivelul de 5.685.517 necesar pentru validarea scrutinului.
Comparativ cu Referendumul din 2003, tot pentru modificarea Cosntituției și care a durat de asemenea două zile, prezența este mult mai slabă. La finalul primei zile de vot atunci, prezența a fost de 14,29%. În cea de-a doua zi prezența a ajuns la 54,46%.
Cum s-a votat pe județe: Cei mai mulți români s-au prezentat la urne în județele Bihor - 8,67%, Dâmbovița - 8,64%, Mehedinți - 7,50%, Caraș Severin - 7,33%.
În București, prezența la vot după prima zi de referendum a fost de 6,50%.
Referendumul pentru familie, comparație cu referendumul din 2003
Prezenta la vot 2018 Referendum: Prezența la vot a fost de 5,15% până la ora 19.00, ceea ce înseamnă o prezență de 942.381 români.
Prezența la vot la ora 16.00 a fost de 3,78%.
Județele fruntașe sunt: Bihor - 5,53%, Dâmbovița - 5,35%, Caraș Severin - 4,82%, Mehedinți - 4,81%, Dolj - 4,81%.
Prezența este extrem de firavă la ora 13.00 - mai precis doar 2,54% din românii cu drept la vot și-au exercitat, potrivit datelor anunțate de Biroul Electoral Central la 14,30.
Până la sâmbătă la ora 13.00 s-au prezentat la secțiile de vot 464.668 români. Dintre aceștia, 61.500 au votat pe liste suplimentare.
Județele fruntașe la prezența la vot (la ora 13.00) sunt Bihor (3,66%), Dâmbovița (3,47%), Caraș-Severin (3,36%), Brăila (3,17%).
Indiferența față de referendum este la cote maxime în județele: Harghita (1,02%), Covasna (1,12%), Satu Mare (1,47%), Maramureș (1,64%). Capitala a urcat peste medie la ora 13.00, până la 2,88%.
Prezenta la vot 2018 Referendum:Prezență sub 1% după prime ore la nivel național, potrivit primelor date ale Biroului Electoral Central. Mai precis, prezența a fost de 0,97% la ora 10.00 - anunțul a fost făcut la 11,30.
Număr suspect de mare de votanți pe listele suplimentare: peste 16% din total la ora 10.00
Referendumul va costa 163,712 milioane de lei, potrivit unui anunţ al Guvernului.
Infracţiunile electorale se aplică şi la Referendum. Avertismentul MAI
Reprezentanţii MAI precizează faptul că îndeamnă cetăţenii să sesizeze dacă identifică nereguli la vot, întrucât infracţiunile electorale şi contravenţiile se aplică şi în cazul unui Referendum, subliniind că fiecare persoană are dreptul să voteze o singură dată.
„Contravenţiile, precum şi infracţiunile electorale prevăzute de Codul Penal care se aplică în mod corespunzător şi în cazul faptelor săvârşite cu prilejul unui Referendum. Structurile Ministerului Afacerilor Interne sunt pregătite să soluţioneze cu celeritate orice sesizare privind săvârşirea unor contravenţii sau infracţiuni, sens în care îndemnăm cetăţenii să ne sesizeze de fiecare dată când deţin informaţii despre o au asemenea faptă”, a spus comisarul-şef de poliţie Monica Dajbog, în cadrul unei declaraţii de presă.
Potrivit Monicăi Dajbog, cetăţenii pot vota în localitatea de domiciliu la secţia de votare unde sunt arondaţi, conform listelor electorale permanente, iar cei care sunt plecaţi în altă localitate, pot să-şi exercite dreptul la vot la orice secţie de votare din localitatea unde se află, fiind trecuţi pe lista suplimentară. Spre exemplu o persoană care are domiciliul în Bucureşti şi în zilele referendumului se află în Bucureşti, poate vota doar la secţia unde este arondată, nu la altă secţie din Capitală.
„Dacă însă persoana, care are domiciliul în Bucureşti, în ziua votării se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu, poate să îşi exercite dreptul de vot la orice secţie de votare din localitatea unde se află, urmând sa fie trecută pe lista electorală suplimentară. Vă reamintim că fiecare cetăţean cu drept de vot are dreptul să voteze o singură dată, chiar dacă scrutinul se desfăşoară pe durata a 2 zile. Fac această menţiune pentru a elimina orice confuzie!”, a mai spus sursa citată.
Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor care nu au carte de identitate valabilă şi doresc să participe la referendum, Monica Dajbog informează că serviciile pentru evidenţa persoanelor vor lucra cu publicul atât sâmbătă, cât şi duminică între orele 7 şi 21.
„Nu au dreptul să voteze debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. Persoanele netransportabile din cauză de boală sau invaliditate care vor să voteze, precum şi cele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă, asupra cărora s-a luat măsura arestului la domiciliu sau care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale, pot vota prin intermediul urnei speciale”, mai spune reprezentantul Ministerului de Interne.