"Pentru alegerile parlamentare de anul viitor, solicitările cetăţenilor români cu domiciliul în ţară şi reşedinţa în străinătate sau cu domiciliul în străinătate vor trebui depuse începând cu 1 aprilie şi până la expirarea a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale. Astfel, alegătorii români din străinătate vor avea la dispoziţie aproximativ cinci luni pentru depunerea cererilor, în condiţiile în care perioada electorală va începe, cel mai probabil, în septembrie", a precizat Ana Maria Pătru, informează Mediafax.
Pătru a mai spus că pentru buna desfăşurare a votului în străinătate sunt necesare implicarea activă şi sprijinul alegătorilor din afara ţării, afirmând că, doar astfel, vor putea fi înfiinţate suficiente secţii de votare în diaspora, care să le permită să voteze la scrutinul din 2016 pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor.
"Ne bazăm pe implicarea şi sprijinul alegătorilor români din străinătate, pe care îi îndemnăm să se înscrie în Registrul Electoral, în termenul prevăzut de lege. Astfel, vor putea fi înfiinţate suficiente secţii de votare în diaspora, inclusiv în localităţile din străinătate unde sunt cel puţin 100 de alegători", a mai afirmat Ana Maria Pătru.
Registrul Electoral va fi extins şi pentru românii din diaspora, purtătorul de cuvânt al AEP, Marian Muhuleţ, precizând că modificările aduse vor permite românilor din străinătate să voteze cât mai aproape de locul în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, fără să mai stea la cozi.
Extinderea Registrului Electoral pentru românii din diaspora face parte dintr-un acord-cadru multianual, care se întinde pe patru ani şi care prevede, de asemenea, mentenanţa şi modernizarea Registrului, valoarea estimativă a proiectului publicat, miercuri, 29 iulie, de AEP în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice fiind de 8,4 milioane de euro, cu TVA inclusă.
Contractele subsecvente ar urma să fie încheiate în baza acestui acord-cadru doar dacă Autoritatea Electorală Permanentă va primi sumele necesare de la bugetul de stat.
Votul prin corespondenţă, la stadiul de dezbateri
La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, din 2 şi 16 noiembrie 2014, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.După alegerea preşedintelui Klaus Iohannis, PNL şi PSD au susţinut că una dintre priorităţile legislative este legea privind votul pentru diaspora, invocându-se fie introducerea votului prin corespondenţă, fie a votului electronic.
Deşi PNL şi PSD au convenit şi au adoptat celelalte modificări ale legislaţiei electorale-legea privind înfiinţarea partidelor politice, legea alegerilor locale şi legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului-proiectul privind votul prin corespondenţă a rămas la stadiul de dezbateri, fiind încă la Comisia de Cod Electoral.
Liberalii au solicitat introducerea legii votului prin corespondenţă pe agenda sesiunii parlamentare extraordinare, care a fost convocată pentru reexaminarea Codului Fiscal, în perioada 24-26 august.
Sesiunea din august ar fi o ultimă şansă pentru ca legea să poată fi aplicată la alegerile parlamentare din 2016, în condiţiile în care Curtea Constituţională şi Comisia de la Veneţia au stabilit că legislaţia electorală nu poate fi modificată decât cu cel puţin un an înaintea scrutinului.
