La scurt timp după promulgare, Klaus Iohannis a publicat pe contul său de Facebook un mesaj prin care afirma că această lege "asigură premisele respectării dreptului fundamental la vot pentru toţi românii"
"Încă de la începutul mandatului meu, am spus foarte clar că este inadmisibil ca românilor, oriunde s-ar afla ei, să le fie îngrădit dreptul la vot. Legea privind votul prin corespondență, pe care am promulgat-o în această după-amiază, a fost aşteptată de întreaga societate şi asigură premisele respectării dreptului fundamental la vot pentru toţi românii, oriunde s-ar afla ei în lume", a scris preşedintele pe reţeaua de socializare.
Cu o zi înainte, preşedintele afirmase, la Bratislava, că legea votului prin corespondenţă este "promulgabilă" şi că, dacă sunt definitivate toate procedurile, o va promulga joi după-amiază, când revine la Bucureşti.
"Curtea Constituţională a analizat contestaţiile şi le-a găsit neîntemeiate. Deci, legea este promulgabilă. Se va întoarce la mine şi, dacă procedura birocratică se poate face repede, pot să vă spun că mâine (joi - n.r.) după-amiază, când mă întorc la Bucureşti, voi promulga această lege", declara şeful statului.
"Legea prevede că se foloseşte acum la alegerile parlamentare, dar, cu siguranţă, dacă rezultatul e bun şi dacă se vede că procedura e fezabilă, se va schimba legea să se poată vota la toate alegerile naţionale", mai spunea preşedintele.
Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, 18 noiembrie, că Legea votului prin corespondenţă, adoptată pe 28 octombrie, este constituţională, respingând astfel sesizările formulate de ALDE şi UDMR.
Judecătorii constituţionali au luat în discuţie două sesizări privind Legea votului prin corespondenţă, una înaintată de 30 de senatori şi o alta formulată de 50 de deputaţi.
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională a respins sesizările de neconstituţionalitate formulate în cazul Legii privind votul prin corespondenţă, de modificare şi completare a Legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, iar argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiei vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial.
