'Azi, asistat de către domnul avocat Mihai Neamțu, am fost audiat în fața magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de denunțător, ca urmare a plângerii penale pe care am formulat-o împotriva premierului Victor Ponta pe care îl acuz că a refuzat organizarea la termen a alegerilor parțiale locale de la Cluj. (...) Am cerut să se depună la dosar stenogramele ședințelor de guvern în care s-a luat hotărârea de eludare a prevederilor legii, precum și audierea primului ministru și a persoanelor implicate în procedeele administrative prealabile introducerii pe ordinea de zi a ședințelor de guvern a proiectelor de hotărâri', a declarat, miercuri, într-un comunicat de presă, Mihai Seplecan.
El a mai spus că există decizii ale mai multor instanțe care ar arăta că Victor Ponta nu a respectat legea.
'Deja există trei decizii a trei instanțe diferite din România: Curtea de Apel Cluj și de două ori Curtea de Apel București, care confirmă faptul că guvernul condus de Victor Viorel Ponta nu a respectat legea în mod intenționat. Reamintesc faptul că în motivarea deciziei de la Cluj, instanța a decis că este vorba de 'un exces de putere' din partea Guvernului.
Acesta este motivul pentru care am decis să acționez împotriva a ceea ce am considerat a fi un abuz al procurorilor conduși de către colegul de facultate al premierului în favoarea acestuia și în defavoarea interesului legii. (...) Faptul că, între timp, pe o lege nouă, am ajuns președinte al CJ Cluj, nu are nici o legătură cu abuzul de putere exercitat de către premierul Victor Ponta în momentul în care a refuzat să organizeze la timp alegerile parțiale locale și parlamentare', a menționat Mihai Seplecan, președintele CJ Cluj. Pe 3 aprilie, Curtea de Apel Cluj obliga Guvernul României, printr-o sentință, să organizeze alegeri pentru ocuparea funcției de președinte al CJ Cluj.
'Prin sentința pronunțată de Curtea de Apel Cluj în ședința publică de astăzi, 03.04.2015, în cauza privind pe reclamantul Partidul Național Liberal — filiala Cluj și pârâtul Guvernul României — prin Prim-ministrul Victor Ponta, s-a dispus admiterea acțiunii formulate de reclamant și în consecință a fost obligat pârâtul să efectueze operațiunile prevăzute de lege în vederea stabilirii datei desfășurării alegerilor parțiale pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj', a declarat, la acea dată, conducătorul Biroului informare și relații publice al Curții de Apel Cluj, judecătorul Dana Cristina Gîrbovan.
Pe 19 martie, Mihai Seplecan anunța că pe 1 aprilie urma să aibă loc primul termen în procesul pe care l-a deschis pentru a obliga guvernul să organizeze alegeri pentru funcția de președinte al CJ Cluj, rămasă vacantă după arestarea ex-președintelui Horea Uioreanu. Seplecan spunea atunci că, potrivit legii, alegerile pentru președinția CJ Cluj trebuiau să fi fost deja organizate. Pe 6 octombrie 2014, prefectul județului Cluj, Gheorghe Vușcan, a emis ordinul prin care constata încetarea de drept a mandatului președintelui CJ Cluj, Horea Uioreanu (PNL), care a demisionat, după ce a fost arestat și trimis în judecată pentru corupție. Pe 3 octombrie, Horea Uioreanu și-a dat demisia din funcția de președinte al CJ Cluj, pe care o deținea din anul 2012.
La finalul lunii mai 2014, Horea Uioreanu a fost reținut de procurorii DNA pentru luare de mită. În urma arestării sale, partidele care au consilieri în CJ Cluj au încercat în repetate rânduri să își aleagă propriul vicepreședinte cu atribuții de președinte, existând o luptă administrativă între PNL și PSD în forul deliberativ județean. În cele din urmă, pe 10 iunie, Mihai Seplecan a fost ales președinte al CJ Cluj de către consilierii județeni, în baza noilor prevederi ale legii privind alegerile locale.
