UPDATE 10.42 Redăm, în continuare, postarea de pe facebook a Alinei Gorghiu în care liberala precizează că legea este bună, și îi pare rău că nu a fost citită sau înțeleasă:
”Nicio lege nu e perfectă. Legea prevenției în sănătate este însă o lege bună și toate prevederile ei sunt eminamente pozitive pentru cetățeni. Îmi pare rău că nu a fost citită. Sau înțeleasă. După toate elucubrațiile de ieri, iată și un articol care face lumină”, se arată pe pagina sa de facebook.
Legea presupune înfiinţarea Agenției Naționale de Prevenție în Sănătate
Potrivit proiectului de lege care se află în dezbatere publică până la 1 martie, prevenția se desfășoară în baza unei politici și a unei strategii pe termen mediu și lung, materializate sub forma unui program național de prevenție multianual, care are subprograme anuale.
Politica, strategia și programul se aprobă de Guvern, la propunerea Agenției Naționale de Prevenție în Sănătate, o entitate care se înființează prin această lege, care urmează să se ocupe de acest domeniu, sub conducerea Ministerului Sănătății.
Finanțarea acestor programe ar urma să se facă de la bugetul de stat, iar sumele alocate nu pot fi mai mici decât 10% din fondurile publice alocate sistemului național de sănătate. Proiectul de lege prevede că toți cetățenii români, precum și rezidenții legali au dreptul de a beneficia de programele, măsurile și acțiunile de prevenție, indiferent de calitatea lor de asigurat, scrie Agerpres.
Ce condiţii trebuie să îndeplinească beneficiarii: să fie sănătoşi şi să demonstreze practicarea unui sport
Toți beneficiarii programelor care contribuie activ la menținerea sănătății lor pot beneficia de stimulente financiare din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, stimulente ce vor fi transferate într-un cont personal de economii. Persoanele care doresc să beneficieze de aceste stimulente financiare trebuie să îndeplinească cumulativ două condiții: să prezinte o stare bună de sănătate sau, după caz, să demonstreze că respectă întocmai recomandările medicului și să demonstreze practicarea activă a unui sport, prin participarea la competiții sportive. Orice cetățean are dreptul de a refuza participarea la programele de prevenție, dar, în acest caz, spune proiectul de lege, poate suporta, parțial sau în totalitate, costurile tratamentului.
"Sau, altfel spus, (poate — n.r.) să refuze vaccinarea sau participarea la programele de diagnostic precoce, dar, totodată, prin contractul-cadru se poate impune asiguraților să suporte parțial sau total costurile tratamentelor bolilor care ar fi putut fi prevenite. Astfel, asigurații pot să suporte costurile unor tratamente care altfel ar fi fost în totalitate gratuite.
Exemplu: pacienta cu cancer mamar depistat în stadiul 3, obligată să plătească "costurile curative"
De exemplu, o pacientă cu cancer mamar depistat în stadiul 3 care a refuzat participarea la programele de depistare prin mamografie poate fi obligată să suporte o contribuție la costurile curative în cuantum de 10% sau 20%, dar fără a depăși anumite limite care se stabilesc prin contractul-cadru sau un pacient cu hipertensiune arterială care a refuzat să se prezinte la controlul medical, solicitat de medic, poate fi obligat să suporte nu doar 50% din costul tratamentului, ci 50% din toate costurile de diagnostic și tratament, inclusiv concediile de boală determinate.
Intenția noastră este aceea de a crea inițial un mecanism de bonificații care să fie coroborat, în primă etapă, cu acțiuni susținute de informare a beneficiarilor despre măsurile de prevenție. Într-o etapă ulterioară, probabil într-un termen rezonabil de 5 ani, să fie implementate și aplicate măsurile penalizatoare", spun inițiatorii în expunerea de motive a proiectului de lege.
Un singur program de prevenție la nivel național
În prezent, există un singur program de prevenţie implementat la nivel naţional: cel de depistarea al cancerului de col uterin. Numai că acesta nu funcţionează. Bani sunt, dar medicii de familie nu se înscriu în program, iar pacientele nu pot fi trimise la ginecolog pentru investigaţii. Asta cu toate că şase românce mor în fiecare zi de cancer de col uterin. Ţara noastră ocupă prima poziţie în Europa în acest top.
În ultimii ani, mai mulţi medici oncologi au cerut implementarea unor programe de screening. De exemplu, România se află pe locul doi în Europa la numărul deceselor cauzate de cancerul gastric! Ocupăm un loc fruntaş în acest top tragic pentru că românii merg la medic doar când boala este deja într-un stadiu avansat. Tocmai de aceea, specialiştii au cerut autorităţilor introducerea unui program naţional de teste pentru depistarea timpurie a acestui tip de cancer. Fără succes însă.
"Programul nu are obiectiv"
Programul de prevenție inițiat de fostul ministru al Sănătății Eugen Nicolăescu ”nu are un obiectiv”, având în vedere că în țara noastră ”nu există infrastructura” pentru ca pacienții diagnosticați cu ajutorul acestuia să poată fi tratați, consideră președintele asociației ”Dăruiește Viața”, Carmen Uscatu.
Carmen Uscatu, ”Dăruiește Viața”: ”Copiilor bolnavi de cancer le lipsesc 50% din medicamente”
Precizările PNL, după valul de critici
Redăm, în continuare, punctul de vedere remis realitatea.net de către Eugen Nicolăescu, în care menţionează că "proiectul de lege pentru prevenţia în sănătate solicită ca şi cetăţenii să înveţe să fie responsabili faţă de sănătatea lor":
"Proiectul de Lege privind prevenția în Sănătate prevede ca cetăţenii să fie informaţi, să primească gratuit aceste servicii de prevenţie ca un drept şi o responsabilitate a statului român faţă de ei, dar solicită ca şi cetăţenii să înveţe să fie responsabili faţă de propria sănătate", se arată în comunicat.
Mai mult, se precizează că dacă pacienţii "se vor îmbolnăvi pentru că nu au participat la programe de prevenţie vor suporta parţial sau total costurile tratamentelor"
"De aceea, cetăţenii pot refuza, potrivit prevederilor din proiectul de lege, în scris, serviciile de prevenţie, însă în cunoştinţă de cauză, fiind avertizaţi că dacă se vor îmbolnăvi pentru că nu au participat la programe de prevenţie vor suporta parţial sau total costurile tratamentelor. Aceasta va fi opțiunea fiecărui cetăţean în parte după ce a fost informat şi el a decis cum este mai bine pentru el. Toate aceste aspecte se vor regăsi în normele de aplicare care se vor dezbate public cu cât mai mulţi cetăţeni, asociaţii ale pacienţilor şi profesionale şi se vor identifica soluţiile cele mai potrivite pentru fiecare caz în parte".
Nicolăescu mai spune că este pentru prima dată când va exista o Lege a prevenţiei în Sănătate pentru toţi cetăţenii, asiguraţi sau nu:
"Este foarte important faptul că, pentru prima dată, vom avea o Lege a prevenţiei în Sănătate pentru toţi cetăţenii, indiferent dacă sunt sau nu asiguraţi. Programele de prevenţie vor fi finanţate din bugetul de stat şi nu din banii asiguraților - ceea ce este corect, echitabil şi vor rămâne mai multe fonduri pentru asiguraţi, contribuabilii la fondul de asigurări de sănătate. Legea va prevede că 10% din totalul fondurilor de sănătate dintr-un an să se regăsească în alocări din bugetul de stat pentru prevenţie, adică peste 600 de milioane de euro.
Pentru aplicarea legii, echipele de medici și profesionişti în sănătate publică vor elabora norme de aplicare astfel încât să se ia în considerare specificul riscurilor de natură medicală, patologiilor din România, condiţiilor de logistică, condiţiilor din diverse zone ale ţării, în aşa fel încât toţi cetăţenii să beneficieze de servicii de prevenţie. Întrucât se utilizează fonduri publice, este nevoie ca acestea să fie gestionate şi administrate corect în favoare cetăţenilor români. Eugen Nicolăescu Liderul grupului PNL din Camera Deputaților", se mai arată în comunicat.
Fostul ministrul al Sănătăţii a mai afirmat în cadrul emisiunii Prime Time News de la Realitatea TV despre proiectul de lege privind prevenţia în sănătate că este important că se discută pe această temă, mai ales că a lansat acest proiect în urmă cu trei luni şi nimeni nu era interesat. "Indicatorii din sănătate sunt îngrijorători. Necesitatea unui program de prevenţie nu o mai pune nimeni sub semnul întrebării", a afirmat acesta.
Nicolăescu vrea Legea Prevenţie în vigoare din 2017. Ce spune acesta despre amendarea pacienţilor
