Din pachetul de măsuri care ar fi urmat să ducă la creştere economică prin stimularea consumului a mai rămas în picioare doar reducerea cotei TVA de la 24% la 20% (nu la 19%, cum a fost votat în Parlament). În bani, din impactul de 17,2 miliarde de lei a mai rămas doar unul de circa 7 miliarde lei, celelalte măsuri importante promovate prin noul Cod Fiscal, printre care anularea “taxei pe stâlp” şi a supraaccizei pe carburanţi au fost amânate pentru 2017.
4,5 miliarde de euro de cheltuit pe final de an
În timp ce liderii politici s-au lăudat reciproc pentru maturitatea de care au dat dovadă, economiştii, deşi mulţumiţi că decizia finală este una care pare să nu destabilizeze echilibrul bugetar pe anii următori, se întreabă ce va face Guvernul Ponta cu miliardele de euro pe care le are în plus de cheltuit atât anul acesta cât şi anul viitor.
“Este un semnal pozitiv. Gradualizarea măsurilor de relaxare va pune o presiune mult mai mică pe deficitul bugetar. Rămâne însă de văzut cum va folosi Guvernul spaţiul fiscal rămas până la finele acestui an. În total vorbim despre circa 3% din PIB, respectiv 4,5 miliarde de euro care pot fi cheltuite în cinci luni”, a declarat pentru gândul Ciprian Dascălu, economist-şef ING Bank România. “Este posibil ca, dat fiind acest spaţiu fiscal, după aprobarea noului Cod Fiscal în Parlament, Guvernul să decidă devansarea măsurilor prevăzute pentru 2016 la următoarea revizuire bugetară”, a adăugat el.
Investiţii din bani publici de doar 5 miliarde de lei în şapte luni
Prudenţa liderilor politici se suprapune însă pe incapacitatea administraţiei, centrale şi locale, de a cheltui bani pentru investiţii. Astfel, pe fondul unor venituri mai mari cu 10% la bugetul general consolidat în primele şapte luni ale acestui an, cheltuielile totale au avut o creştere de doar 2,9%, Guvernul ajungând astfel să aibă un excedent bugetar de 7,4 miliarde de lei. În ţara în care jumătate din populaţie are “WC-ul în fundul curţii” la capitolul de investiţii “cheltuieli de capital”, pentru perioada ianuarie-iulie, este trecută suma de doar cinci miliarde de lei, cu 15% mai mică decât în execuţia bugetară pe primele şapte luni de anul trecut.
Statul cheltuieşte mai mult pe plata dobânzilor la datoria publică decât pe investiţii
România a ajuns astfel în situaţia inedită în care a dat mai mulţi bani băncilor, prin dobânzile plătite pentru datoria publică, respectiv circa 6,7 miliarde de lei, decât pe investiţii din bani publici, din bugetul naţional. La suma totală a investiţiilor se adaugă şi cele 7,4 miliarde de lei cheltuite pe “proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile”, sumă în creştere cu 33,5% faţă de perioada similară a anului precedent.
În contextul deciziei de miercuri a Guvernului Ponta de a majora cu 25%, începând cu 1 octombrie, toate salariile din sistemul de Sănătate, care presupune un efort bugetar anual de 1,7 miliarde de lei, dar şi al cererilor în creştere din partea reprezentanţilor celorlalte sectoare din sistemul bugetar, în special al Educaţiei, privind majorarea consistentă a salariilor, pare că politicienii strâng bani pentru măsuri în campania electorală.
“Majorarea salariilor din sistemul public, mai ales în Sănătate şi în Educaţie, atât timp cât va duce şi la o creştere a calităţii acestor servicii publice, va determina, pe termen lung, o creştere mai sănătoasă a economiei. În acelaşi timp însă, nu poate fi trecută cu vederea calitatea scăzută a infrastructurii, care duce, în final, la o erodare a productivităţii şi afectează creşterea economică potenţială ”, este de părere Dascălu.
În condiţiile în care nu se cheltuiesc bani pentru investiţii şi nici pentru relaxare fiscală, singura destinaţie a surplusui bugetar pare a fi o majorare substanţială a salariilor din sistemul bugetar.
Guvernul Ponta şi-a greşit execuţia bugetară cu 4 miliarde de euro în primul semestru
Incapacitatea Guvernului, dar şi a administraţiilor locale de a investi bani în economie este recunoscută şi în documentele oficiale ale Finanţelor. Din raportul privind execuţia bugetară pe primele şase luni ale acestui an, document care este public, reiese foarte clar că în timp ce Guvernul şi-a bugetat investiţii de 11,28 miliarde de lei a cheltuit efectiv doar 3,83 de miliarde de lei, ceea ce corespunde unui grad de realizare de 34%. Situaţia este dezastruoasă, pe partea cheltuielilor legate de investiţii şi când vine vorba despre fondurile europene, unde Guvernul şi-a planificat să dea în economie 12,68 miliarde de lei iar gradul de realizare a programului a fost de doar 45,6%.
De fapt, în primele şase luni ale acestui an Guvernul are o nerealizare de cheltuieli, practic partea de investiţii, de aproape 4 miliarde de euro, respectiv 17 miliarde de lei, el avand bugetat un deficit de aproape 13 miliarde de lei în timp ce a obţinut un excedent de 4,2 miliarde de lei.