"România trebuie sa facă totul pentru a încuraja cetăţenii români să păstreze şi să lucreze terenurile agricole, mai ales că agricultura are o șansă reală de a deveni unul din cele mai puternice motoare de creștere economică. De aceea, zvonurile, alimentate de declarațiile unui angajat al ambasadei Ungariei la București, conform cărora Ungaria are un plan strategic de a cumpăra teren agricol în Transilvania sunt de-a dreptul îngrijorătoare.
Ridicarea restricţiilor la cumpărarea de teren agricol de către persoanele rezidente în UE este o obligaţie asumată de România prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Atâta vreme cât suntem pe o piaţă liberă, neinfluenţată de intervenţionismul altor state, lucrurile sunt în regulă. Însă mi se pare inacceptabil ca un stat - în cazul nostru Ungaria - să se implice deschis în activitatea de achiziţie a terenurilor agricole din alt stat. Este o atitudine lipsită de raţiune, o provocare inacceptabilă care nu face decât să alimenteze o stare de tensiune de care nici noi şi nici Ungaria nu avem nevoie. Statul român, cu toate instituţiile sale, trebuie să combată o asemenea politică a Ungariei.
Nu vreau să fiu înţeles greşit. Nu susţin o blocare a investiţiilor străine în agricultură. Dimpotrivă, străinii care au investit în agricultura românească au demonstrat că pot pune pe picioare exploataţii agricole de succes. Dar la mijloc este securitatea alimentară a României, iar vânzarea excesivă a terenului agricol către cetăţeni străini, mai ales în contextul unor iniţiative dubioase precum cea a Ungariei, este în viziunea mea un risc pe care trebuie să îl controlăm foarte bine, fiind o problemă de interes naţional.
Este extrem de clar că există o diferență semnificativă între posibilitățile financiare ale românilor și ale cetățenilor străini interesați să cumpere teren agricol în România. Obligația statului român este să se protejeze prin toate mijloacele legale și instrumentele financiare pentru a atenua crearea unui dezechilibru pe piața funciară. Și aici mă refer inclusiv la creșterea capacității financiare a cetățenilor români de a cumpăra teren agricol. Faptul că Parlamentul României a adoptat deja o lege prin care se oferă facilităţi importante, inclusiv împrumuri garantate de stat, pentru ca cetăţenii români să cumpere teren agricol în propria lor ţară este un prin pas corect. Este o iniţiativă firească ce vine în sprijinul cetăţenilor români lipsiţi de resurse.
Mai mult, orice stat are dreptul să-și apere interesele, chiar și cu riscul de a da naștere unor reacții sau ridicări de sprâncene din partea Bruxelles-ului. În Ungaria, de exemplu, actuala lege limitează dreptul de proprietate a terenurilor agricole la fermierii profesioniști care au trăit și lucrat în Ungaria cel putin trei ani. În Bulgaria, în octombrie 2013, Parlamentul a aprobat o prelungire controversată până în 2020 a moratoriului asupra vânzării terenurilor agricole pentru străini. Sub presiunea Uniunii Europene, legea a fost trimisă la Curtea Constituțională. Bulgaria nu a abandonat, ci a anunțat că ar putea înființa o agenție sau o comisie pentru a impune măsuri restrictive cu privire la utilizarea terenurilor de către străini.
Traian Băsescu era deplin informat despre gravitatea subiectului și a riscurilor aferente. Siguranța alimentară reprezintă un element important al securității naționale și, de aceea, acest subiect ar fi trebuit să se afle pe agenda CSAT cu mult înainte de 1 ianuarie 2014. Deși târziu, acest subiect ar trebui să fie pus pe agenda CSAT cu cea mai mare urgență.
Retrimiterea legii la Parlament, indiferent de motivele reale sau imaginare invocate de dl Băsescu, ar trebui să reprezinte și o invitație pentru noi de a privi textul acestei legi cu și mai multă atenție și să completăm munca depusă de Executiv."
