Buna ziua, domnule Geoană. Intrăm abrupt în interviu și vă întreb direct, cum e să pierzi alegerile prezidențiale? Ce simte un om a doua zi după un astfel de eveniment? Cum arată noaptea, cum arată dimineața?
Păi depinde cum le pierzi. Dacă le pierzi dimineața, cum a fost cazul meu în 2009, e destul de agonizant, să știi sau să crezi că le-ai câștigat și că le pierzi când se face de ziua. Am dormit puțin în acea noapte, pe la 4 dimineața și la 6 eram în picioare. Dar e destul de diferit de situația în care pierzi la 10 procente. E probabil mult diferit atunci când conduci în primul tur cu 10 procente și pierzi apoi cu 10 procente, o basculare atât de radicală, de masivă, uriașă. Și mai e ceva diferit, emoția publică, care îndrăznesc să spun, era într-un echilibru instabil între cei foarte dezamăgiți că am fost privat de victorie și între cei bucuroși că a câștigat domnul Băsescu, dar niciodată nu am avut în față la sediul PSD manifestanți care cu violență, aproape cu ură să se pronunțe împotriva candidatului PSD. Din acest punct de vedere, eșecul lui Victor Ponta este mai dramatic, lasă urme mai adânci. Spre meritul colegilor, o parte numeroasă din colegii mei a rămas aproape de mine atunci, inclusiv în perioada de contestare, pentru că a fost ceva dubios cu alegerile acelea, dar nu revin la asta, e clar, sunt subiectiv. Dar tonele de documente și dovezi care au fost duse către CCR, a fost o echipă care a crezut dincolo de anunțul făcut de BEC, a fost acolo: și Dan Șova, și Liviu Dragnea. Victor Ponta nu cred că rămas, nu a fost acolo, el de felul lui e mai volatil și nu spun asta cu sens critic.
Domnului Ponta îi puteți reproșa lipsa de solidaritate atunci? Pentru că mă interesează, de exemplu, când ați aflat că a votat cu domnul Antonescu în primul tur...
Când a spus-o public acum câteva săptămâni, nu mi-a spus-o niciodată, e încă o dovadă a faptului că e foarte volatil, în crez, în a face lucruri în viață, e un pic mai superficial, asta nu înseamnă că nu are calități pentru politică. Pentru că dacă nu ar avea, nu ar fi ajuns aici. E mai puțin consecvent, mai puțin profund, mai puțin temeinic, care se îmbină cu calități certe pentru politică, dar sunt și elemente mai puțin profunde, care țin de caracter, de educație, de experiența pe care a avut-o.
Domnul Vanghelie a devenit viral pe internet, cum că domnul Ponta ar fi cerut ceva funcție, că ar fi mieunat, asta puteți confirma, ministru al Justiției...
Da, sigur că da. Dar nu a fost nicio chestiune de pisiceală, de mieuneală, a fost pur și simplu o discuție colegială în care am încercat să creionez pentru cei mai tineri, pentru cei mai puțin experimentați, cum era cazul lui Ponta, un mic plan de carieră. Și spui, ai pregătire juridică, ai fost ministru pentru relația cu Parlamentul, o funcție mai junioară, e momentul să te duci la un portofoliu mai robust, pentru că eu cred, și ăsta e unul din motivele pentru care Ponta a pierdut alegerile prezidențiale, a fost impresia unui salt prea brusc și atunci nu ai fiecare pas al carierei așezat cum trebuie și atunci se simte un anumit tip de șubrezeală și un anumit tip de improvizație. Domnul Ponta ar fi fost ministru al Justiției în guvernul Klaus Iohannis, aveam o înțelegere clară cu liberalii, proiectul din 2009 mi se pare și astăzi un proiect extrem de fecund. Cred că este un proiect în continuare capabil să genereze soluții de durată pentru România. Relația dintre un mare partid de stânga și unul de dreapta.
Ce se întâmpă în PSD?
Lumea se agață de ceea ce ți-a rămas, guvernarea, e o chestiune firească să existe o dorință de a rămâne la guvernare, e o chestiune legitimă. Foarte mulți colegi, prieteni, au venit și m-au întrebat ce facem? E un moment acuma să arată o detașare, o disidență? Am spus nu, eu am să spun că mă abțin de la vot, pentru că nu e normal ca la conducerea unui guvern să se afle persoane care au probleme cu corupția politică, gen Victor Ponta, fie de corupție-corupție, politică și de altă natură, în cazul lui Dragnea. Eu le-am spus: votați cu partidul, a rămâne la guvernare este important. Eu cred că există acum, în condițiile în care se pare că domnul Iohannis nu dorește să repete modelul Băsescu, de luare la guvernare de tot soiul de partidulețe disponibile, eu cred că este o șansă importantă ca PSD să guverneze cu un alt premier. Întrebarea este ce punem în loc față de sistemul pe care îl avem de 25 de ani, acum la schimbarea de eră politică, strategică, care întâmplător coincide în România cu o schimbarea de președinte și de paradigmă politică.
Ați discutat cu liberalii așa ceva, cu oameni din preajma domnului Iohannis?
Nu am discutat nimic de genul combinații politică pentru că: 1. e firesc să aștepți ca președintel ales să se instaleze 2. pentru că și liberalii au în perioada asta alegeri în interior și 3. pentru că trebuie toți să ne rupem de atmosfera electorală și să vedem cu cât curaj vom aborda perioada următoare. L-am felicitat pe domnul Scutaru care se va duce la Cotroceni, e un om solid, capabil, care pe probleme de securitate națională va face o treabă bună la Cotroceni, l-am sunat pe domnul Comănescu (Lazăr Comânescu, ambasador, n.red.), cu care suntem prieten de multă vreme. Sentimentul pe care îl am astăzi că este o imensă așteptare pentru o soluție solidă, atât în stânga românească, cât și în ceea ce privește proiectul național, o așteptare de ceva diferit. Multă lume citește empiric, oameni care cer ca o stânga românească să fie mai aproape de valorile și așteptările publicului și nu de ceea ce de multe ori PSD le-a prezentat, inclusiv în perioada mea, un anumit tip de ambiguitate ideologică, lumea cere claritate și este clar că noi trebuie să ne întoarcem la valorile noastre, la publicul nostru, să fim onești în relația cu dânșii. Așteptarea este uriașă și vă spun ceea ce îmi spun colegii, prietenii, oamenii care m-ar urma într-un proiect politic. Îmi spun: atenție cu cine te înconjori, pentru că problema integrității în viața publică, economică, în administrație a devenit un criteriu atât de intransigent, de obligatoriu, încât va fi aproape imposibil ca cineva să vină cu un proiect politic fără un criteriu de integritate bine definit, nu unul generic, ci unul care se aplică ca o ghilotină atunci când apar dubii. Există modele care ar putea să ne permită să avem un criteriu de selecție mult mai ferm. De exemplu, eu văd o extindere a obligativității unui vetting de tip integritate pe care la orice numire într-o funcție importantă, de tip secretar de stat în sus, sau atunci când ai candidaturi pentru funcții alese, la care pe lângă SRI care face din punct de vedere legal un anumit de tip vetting pentru miniștri, să introduci și DNA, și ANI, poate și un ONG, România curată a Alinei Mungiu, cine credem noi, prin care să existe un filtru mult mai clar, în cazul ANI spre exemplu și pe prevenție, pentru că de multe ori oamenii care se duc și candidează nu știu pe ce se bagă, ca-n cazul domnului Iohannis. Aș da în continuare mai mulți bani DNA pentru a se specializa pe trei domenii care s-au dovedit a fi puroiul cel mai intens societății românești în ultima vreme. 1. Restituirile. N-au bani și procurori suficienți ca să se ducă până la ultima consecință a acestei mari hoții naționale care s-a produs în mod sistematic și în mod organizat. Este o mafie care trebuie demantelată. Și nu au procurori. Sunt procurorii de la Parchetul General și cei de la DNA care au câte 6.000 de dosare. 2. Problema privatizărilor. Eu nu spun să ne întoarcem în urmă și să dăm peste cap privatizările, dar au fost matrapazlâcuri, chestiuni dubioase. Au fost multe companii care au fost luate și au fost falimentate. 3. Evaziunea fiscală la nivel înalt.