Premierul Dacian Cioloș i-ar fi cerut, miercuri, demisia lui Vlad Alexandrescu, potrivit unor surse citate de Realitatea TV. Întrebat, însă, despre această solicitare, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a spus doar că "nu este vorba despre o solicitare publică". Suciu a mai spus că Opera se află acum în atenția Corpului de Control al premierului.
Ulterior, în jurul prânzului, Vlad Alexandrescu şi-a anunţat demisia din fruntea Ministerului Culturii, într-o postare pe pagina personală de Facebook. Redăm, în continuare, mesajul lui Alexandrescu:
"Domnule Prim-Ministru,
În fața rezistenței opace la schimbarea structurală pe care am încercat să o inițiez, să o dezvolt și să o pun în practică în instituțiile de cultură din România, în fața ostilității nedezmințite a aparatului refractar la regândirea modalităților de funcționare a instituțiilor publice de cultură, a relației dintre sectorul independent și cel public, vă prezint demisia mea.
În mandatul scurt pe care l-am avut, am fost preocupat în primul rând să redau Ministerului Culturii credibilitatea și importanța pe care administrația culturală trebuie să o aibă într-o societate europeană modernă. Punctual, am încercat o reorganizare a Institutului Național al Patrimoniului și am cerut criterii precise care să reglementeze restaurarea patrimoniului național, în situația urgentă a deteriorării lui accelerate. Am inițiat grupul de lucru pentru redactarea Codului Patrimoniului. Am creat primul mecanism de finanțare prin care Statul Român poate cumpăra opere de artă românească de pe piața liberă prin subscripție publică, iar cea dintâi operațiune din cadrul acestui mecanism este campania pentru achiziția lucrării „Cumințenia Pământului” a lui Constantin Brâncuși. Am cerut refacerea dosarului pentru înscrierea ansamblului Brâncuși de la Târgu Jiu în patrimoniul UNESCO. Am dat expresie așteptării a zeci de mii de români, înscriind situl arheologic și natural de la Roșia Montană în Lista Indicativă UNESCO. Am intervenit direct în șantiere, oprind distrugerea monumentelor istorice din Piața Romană din București și din Parcul Romanescu din Craiova. Am creat cadrul strategic pentru transformarea muzeelor românești din instituții pasive, în instituții deschise publicului, participative. Pentru prima oară în România, muzeele au fost alăturate sectoarelor creative, demarând, sub umbrela Guvernului, un proces amplu de identificare a soluțiilor inovatoare care să relaționeze comunitatea muzeală cu cea creativă.
În aria industriilor creative, a dialogului cu societatea civilă culturală, a implicării expertizei existente pentru revitalizarea și relansarea unor subiecte legate de spațiul cultural emergent, am constituit grupuri de lucru, platforme și modalități concrete și dinamice de consultare publică. Permanentizarea lor este necesară pentru consolidarea unei reforme efective în cultură.
De asemenea, am încercat să aduc o viziune nouă și să scot managementul instituțiilor publice de cultură dintr-o stare anchilozată și letargică.
În domeniul cinematografiei, am lansat un șantier vast menit să reechilibreze distanța dintre reușitele calitative ale cinematografiei românești în țară și în lume și disfuncționalitățile unui sistem administrativ și instituțional vetust și depășit de viteza excepțională de evoluție a sectorului. Peste câteva zile, la Cannes, urma să semnez, o nouă convenție între CNC-ul românesc și CNC-ul francez. De asemenea, concursul CNC va avea un nou regulament, iar sălile de cinema din România vor beneficia prin programul „Orașe europene” de o relansare a ideii de cinematografie de artă. Aceasta ilustrează doar o parte din marele șantier dedicat filmului derulat în mandatul meu.
Sistematizarea și predictibilizarea instrumentelor de susținere financiară ale Ministerului Culturii, consolidarea proiectelor prioritare (prin alocare directă), lansarea programelor de finanțare prin concurs de proiecte CultIN și ACCES și începerea unui proces de reformare a AFCN sunt alte fapte ale mandatului meu, în condițiile în care am preluat un minister în care o treime din posturi erau vacante și salariile sunt cele mai mici din întregul sistem central-administrativ.
Strategia culturală sectorială, legitimarea unor politici culturale pe termen lung au fost și ele pe agenda prioritară a mandatului.
În cele aproape șase luni de ministeriat, am întreținut o comunicare intensă, zilnică, cu spațiul public și partenerii instituționali, dorind astfel să transparentizez procesul decizional.
Am adus alături de mine oameni tineri, dinamici și persoane cu bogată expertiză profesională, cu certitudinea că echipa pe care am construit-o va pereniza, în domeniul public, dinamica reformei.
Presiunea timpului, resursele limitate și dorința de a da un semnal puternic în favoarea reformei au ajuns în acest moment să fie, din păcate, un handicap major pentru continuarea mandatului meu. Schimbări dictate doar de buna credință au dus la explozii instituționale neașteptate și la o situație intolerabilă la Opera Națională, una dintre instituțiile publice de cultură care s-au dovedit cel mai rezistente la o funcționare modernă, europeană. Această situație nu face decât să exemplifice o problemă gravă a sistemului, problemă pe care inerția și lipsa de acțiune consecventă nu o vor putea rezolva.
Domnule Prim-Ministru, mi-aș dori ca reformele pe care le-am inițiat să fie continuate.
Cred că, în situația în care forțe dintre cele mai retrograde, ostile schimbării, care se împotrivesc unor mecanisme firești de reînnoire și de întinerire a sectorului artistic și muzeal din România au devenit atât de sonore în spațiul public, reforma pe care am început-o este periclitată și, de aceea, depun în mâinile Dvs., domnule Prim-Ministru, mandatul meu de Ministru al Culturii.
Vlad Alexandrescu"
Reamintim că președintele Uniunii Teatrale din România, Ion Caramitru, i-a cerut, luni, ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, printr-o scrisoare semnată în numele Senatului UNITER, să își dea demisia.
În scrisoare se arată că o altă variantă ar fi ca prim-ministrul Dacian Cioloș să îl demită pe ministrul Culturii.
Caramitru îl acuză pe Alexandrescu de un comportament discreționar și abuziv față de managerii unor instituții de cultură și pentru "situația conflictuală, fără precedent, pe care a creat-o și întreținut-o la Opera Națională din București".
Un întreg scandal a fost iscat la Opera Națională după ce Vlad Alexandrescu a schimbat trei directori ai instituției. În semn de protest, artiștii au refuzat mai multe zile să urce pe scenă.
Peste o sută de angajaţi ai Operei Naţionale Bucureşti au scandat în sala de spectacol numele dirijorului Tiberiu Soare, pentru a-l convinge pe ministrul Culturii să-l repună la conducerea instituţiei.
În zadar a încercat Vlad Alexandrescu să-i convingă pe artişti să-l accepte pe George Călin, alegerea ministrului Culturii, la conducerea Operei. E condiţia impusă de Johan Kobborg, fostul coregraf al baletului Bucureşti, pentru a reveni în România.
Artiştii Operei Naţionale l-au acuzat pe George Călin de corupţie. Pe Johan Kobborg, un nume de marcă al baletului mondial, îl acuză că a adus în România spectacole extrem de costisitoare, din care doar el a avut de câştigat, în timp ce românii au fost marginalizaţi şi prost plătiţi.
