"Am trăit tot timpul sentimentul că implicarea generaţiei mele în acele momente a fost un lucru absolut necesar şi cred eu că această implicare a tinerilor care au dat viaţă acelui fenomen protestatar, acelui fenomen de afirmare a unor valori, a rpodus anumite consecinţe pozitive pentru societatea noastră. De câte ori rememorăm acele clipe, le propun interlocutorilor mei să îşi imagineze cum ar fi arătat România dacă regimul instalat în 22 decembrie ar fi mers pe linia pe care şi-o propusese. Probabil atunci recentul acord de la Minsk nu ar mai fi fost semnat la Minsk, ci poate la Bucureşti, pentru că aceasta era linia pe care găsiseră de cuviinţă exponenţii noii puteri politice să o afirme în primele luni ale anului. A fost o linie exprimată explicit. Cei mai în vârstă îşi vor aminti, fără îndoială, că în primele luni ale noului regim nici măcar nu se pronunţa cuvântul de regim comunist, se vorbea despre totalitarismul ceuşist. Ultimii 45 de ani nu existau în vocabularul instituţiilor noi ale statului. Era vorba de ultimii 25 de ani. Puteţi verifica acest lucru cu mare uşurinţă. A fost nevoie de această reacţie a oamenilor să le atragă atenţia noilor guvernanţi că România, prin natura ei, şi poporul român, prin firea sa şi prin statura sa istorică, are cu totul alte obiective, obiective cu totul diferite de cele ale unei clase politice care, încă de pe atunci, îşi arăta slaba calitate morală, lipsa de viziune şi, practic, incapacitatea de a se ocupa de guvernarea ţării", a declarat Munteanu.
Liderul studenţilor din Piaţa Universităţii a mai arătat că regimul Ion Iliescu s-a instalat, în 1989, "prin înşelăciune.
"Noi eram tineri. Fără îndoială, nu eram specialişti în domeniile acestea aşa cum erau, luaţi-o ca pe o glumă, domnul Iliescu, Petre Roman şi alţii. Erau mari specialişti. Dar am putut observa un lucru din prima clipă, un lucru foarte grav: înşelăciunea. Pentru că acest regim s-a instalat de la bun început prin înşelăciune. Au încercat în mod evident, vizibil şi aproape năucitor să mintă o ţară întreagă, un popor întreg, şi să mintă o istorie întreagă. Sigur mulţi ar spune ce legătură are cu dezvoltarea economică viitoare. Poate că nu are, aparent. Dar eu cred că pe înşelăciune, pe crimă şi pe teroare nu se poate instala nimic pozitiv în nicio ţară din lume. Şi atunci am avut obligaţia să manifestăm un alt punct de vedere. Şi singura modalitate prin care generaţia mea a putut să manifeste acest punct de vedere a fost acesta. Într-un spaţiu public să creăm condiţiile ca cât mai mulţi oameni să îşi poată spună opinia, să fie ascultaţi şi să transmitem un mesaj pentru restul lumii că România înseamnă altceva decât gruparea instalată la putere, aşa cum a fost instalată în decembrie 1989. Şi cred că, din acest punct de vedere, putem spune într-o anumită măsură că am reuşit. După Piaţa Universităţii, veţi observa că toată lumea a început să se detaşeze de comunism, a apărut brusc conştiinţa că de fapt am avut 45 de ani de Ceauşescu, că în aceată ţară s-au petrecut o mulţime de tragedii", spune Munteanu.
Despre alegerile ce au urmat după Revoluţie, Munteanu spune că a fost "furt generalizat": "Au fost alegeri furate. S-a furat greu de tot. Eu nu cred că au avut nici 40%. Au votat românii pentru că au fost înşelaţi de uriaşul aparat de propagandă, dar în niciun caz nu a fost acel procentA fost un furt generalizat. Pentru că aşa încep impostorii, prin furt, prin fraudă. De fapt, acest lucru s-a văzut din momentul asasinării lui Ceauşescu, aşa numitul proces. Tu când îţi începi un nou regim cu o chestiune atât de nedemnă, un om înfrânt îţi baţi joc de el în felul acesta, acest lucru nu are legătură cu dreptatea sau democraţia. A fost un semn foarte grav acela. Îţi baţi joc de un popor întreg care aştepta un gest de înnoire. Nu era vorba de vinovăţia sau nevinovăţia lui Ceauşescu. Cea mai mare greşeală a lui Ceauşescu a fost că a creat această elită".
"S-a reuşit să nu intrăm sau să nu revenim în acea sferă de influenţă în care am fost aruncaţi după cel de-al Doilea Război Mondial. Acum suntem, totuşi, o parte a unei familii europene, suntem o parte a influenţei a modernităţii şi a civilizaţiei. Cred eu că acest lucru ne îngăduie să avem speranţa că poporul român îşi ve reveni. Eu am toată încrederea în acest viitor", a mai spus Munteanu.
