"Poziţia pe care ministrul român de Externe a exprimat-o ieri (joi, la Izvorul Mureşului - n.r.) este cât se poate de clară şi nu este cazul să o explicăm suplimentar: tratatul politic bilateral de bună vecinătate din 1996, conform art 15. şi anexei la tratat, nu dă dreptul Ungariei să ceară României să adopte măsuri care să implice autonomia teritorială pe criteriu etnic sau drepturi colective pentru minorităţi, iar Ungaria a acceptat acest lucru prin textul tratatului. Acesta este singurul aspect cu privire la care se poate spune că autonomia este o chestiune bilaterală", a declarat Brânduşa Predescu, într-un comunicat.
Purtătorul de cuvânt al MAE sugerează părţii ungare "să citească Tratatul cu atenţie şi să respecte prevederile sale". "În ceea ce priveşte relaţia României cu cetăţenii săi, aceasta nu priveşte niciun alt stat, inclusiv Ungaria", a punctat Predescu.
Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt precizează că Ministerul de Externe de la Bucureşti a luat notă de faptul că MAE ungar susţine, prin purtătorul său de cuvânt, că "iniţiativele Ungariei nu vizează obţinerea autonomiei teritoriale", ceea ce reprezintă "un progres faţă de discursul recent din România al premierului Orban, care spunea că: "Dacă maghiarii din Transilvania ar ajunge în situaţia în care să nu primească de la statul român resursele care li se cuvin, atunci pot conta pe susţinerea Ungariei (…). De multe ori, în Occident, disputa pe tema autonomiei este şi o problemă financiară".
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, spune că declaraţiile decidenţilor politici din Ungaria care îndeamnă la autonomii pe criteriul etnic pun sub semnul întrebării valabilitatea tratatului politic bilateral dintre România şi Ungaria, putând însemna chiar o "violare" a acestuia.
"Fiecare declaraţie a unui decident politic din Ungaria care îndeamnă la drepturi colective şi la autonomii teritoriale pe criteriul etnic aici, în România, formulate nu o dată pe teritoriul românesc, înseamnă, în cel mai bun caz, un mare semn de întrebare pus asupra valabilităţii tratatului politic bilateral dintre România şi Ungaria, chestiune foarte gravă sau poate însemna chiar o violare, o contestare a acestui tratat", a declarat, joi, la Universitatea de vară de la Izvoru Mureşului, ministrul de Externe, Titus Corlăţean.
El le-a sugerat oficialilor din Ungaria să recitească tratatul politic de bază şi să respecte angajamentul internaţional asumat "solemn" de statul ungar, afirmând că regula stabilită în plan internaţional prin tratate, prin normele juridice obligatorii, este că statul pe teritoriul căruia trăiesc minorităţile este singurul care are dreptul şi obligaţia de a gestiona situaţia de pe teritoriul său şi de a adopta măsuri care să asigure prezervarea identităţii minorităţilor, sarcină de care statul român "s-a achitat cu brio" devenind un model în Uniunea Europeană.
"Această temă, care este o temă artificială, a aşa-numitei autonomii a Ţinutului Secuiesc, nu poate fi acceptată nici politic, nici juridic, nici în sensul realităţilor administrative şi din punctul de vedere al declaraţiilor pe care decidenţii politici ungari le fac fie în Ungria, fie în România. Articolul 15 şi anexa tratatului asupra căruia am convenit de comun acord spune, pe scurt, că în relaţia bilaterală nu acceptăm drepturi colective şi autonomii pe criterii entice", a precizat ministrul de Externe.
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a afirmat, joi, că declaraţiile decidenţilor politici din Ungaria care îndeamnă la autonomii pe criteriul etnic pun sub semnul întrebării valabilitatea tratatului politic bilateral dintre România şi Ungaria, putând însemna chiar o "violare" a acestuia.
"Fiecare declaraţie a unui decident politic din Ungaria care îndeamnă la drepturi colective şi la autonomii teritoriale pe criteriul etnic aici, în România, formulate nu o dată pe teritoriul românesc, înseamnă, în cel mai bun caz, un mare semn de întrebare pus asupra valabilităţii tratatului politic bilateral dintre România şi Ungaria, chestiune foarte gravă sau poate însemna chiar o violare, o contestare a acestui tratat", a declarat, joi, la Universitatea de vară de la Izvoru Mureşului, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, citat de corespondentul MEDIAFAX.
El le-a sugerat oficialilor din Ungaria să recitească tratatul politic de bază şi să respecte angajamentul internaţional asumat "solemn" de statul ungar, afirmând că regula stabilită în plan internaţional prin tratate, prin normele juridice obligatorii, este că statul pe teritoriul căruia trăiesc minorităţile este singurul care are dreptul şi obligaţia de a gestiona situaţia de pe teritoriul său şi de a adopta măsuri care să asigure prezervarea identităţii minorităţilor, sarcină de care statul român "s-a achitat cu brio" devenind un model în Uniunea Europeană.
"Această temă, care este o temă artificială, a aşa-numitei autonomii a Ţinutului Secuiesc, nu poate fi acceptată nici politic, nici juridic, nici în sensul realităţilor administrative şi din punctul de vedere al declaraţiilor pe care decidenţii politici ungari le fac fie în Ungria, fie în România. Articolul 15 şi anexa tratatului asupra căruia am convenit de comun acord spune, pe scurt, că în relaţia bilaterală nu acceptăm drepturi colective şi autonomii pe criterii entice", a precizat ministrul de Externe.
În replică, Anna Nagy, purtătorul de cuvânt al MAE ungar, a precizat, vineri, că problematica acordării autonomiei nu încalcă Tratatul de bază româno-ungar, în contextul în care documentul stipulează că situaţia minorităţilor etnice este o chestiune bilaterală.
"Ungaria a arătat foarte clar că situaţia minorităţii maghiare din România nu reprezintă o afacere internă a României, iar fostul ministru de Externe Janos Martonyi a reiterat acest lucru cu ocazia vizitei la Bucureşti efectuate în martie anul trecut", a subliniat Anna Nagy.
"În privinţa autonomiei, Guvernul României riscă să declanşeze dispute cu propriii cetăţeni mai degrabă decât cu Ungaria, dat fiind că este vorba de un efort făcut în principal de cetăţeni români de etnie maghiară", a adăugat oficialul ungar.
"Totuşi, istoria arată că autonomia nu poate fi obţinută fără susţinerea statului-mamă", continuă Anna Nagy, precizând că "iniţiativele Ungariei nu vizează obţinerea autonomiei teritoriale". "Acest lucru este adesea interpretat greşit de partea română", insistă oficialul ungar.
