Redăm principalele declarații ale purtătoarei de cuvânt a MAE cu privire la cazul familiei Bodnariu:
"Va multumesc pentru participarea la MAE la aceasta actiune. Doresc sa accentuez ca demersurile de comunicare publica in acest caz au fost restranse pentru a nu periclita eforturile autoritatilor romane pe care le-au intreprins in acest caz.
Ieri, ambasada Romaniei, consulul ambasadei, dar si un expert trimis de aici au avut o intalnire cu familia Bodnariu si cu avocatul acesteia. Familiei i s-au recomandat alti doi avocati norvegieni care s-au ocupat in trecut de cazuri similare.
Sesizările pot fi adresate de familie prin avocat.
Ambasada Romaniei a solicitat permisiunea pentru ca consulul sa viziteze copiii (...) Evident in cadrul discutiei partea norvegiana a garantat ca exista garantii procesuale pentru parinti si ca ancheta nu a pus in discutie aspecte de natura religioasa. Partea norvegiana a subliniat respectarea principiului confidentialitatii.
Ambasadorul român de la Oslo a accentuat interesul ca copiii sa nu fie despartiti. A solicitat sprijin ca consulul sa viziteze copiii. Partea norvegiana a agreat intalnirea.
Sunt demersurile ultimelor doua zile. Intalnirile de ieri si astazi vin in continuarea acestor demersuri.
Incep cu momentul in care acest caz a fost semnalat, in noiembrie, ambasadei de la Oslo (...) De atunci cazul se afla in atentia MAE (...) Un expert din cadrul MAE deja se afla la Oslo pentru a acorda sprijin. Alaturi de ambasadorul si consulul de la Oslo, acest expert se afla in legatura permanenta cu familia. Are o agenda de consultari cu diplomati straini, acreditati la Oslo, care s-au confruntat cu situații similare.
În ultima zi din decembrie, ministrul român al Afacerilor Externe a trimis o scrisoare în Norvegia si a solicitat cooperare si intelegere in acest caz.
As vrea sa fac o scurta precizare privind dubla cetatenie. Cetatenia copiilor Bodnariu este dubla", a declarat Raluca Lunculescu.
Miercuri, ambasada Norvegiei la București a dat publicității prima reacție în cazul familiei Bodnariu. Oficialii norvegieni nu comentează detaliile cazului, ci oferă doar detalii legislative și de context care au stau la baza deciziei luate de Serviciul norvegian de protecție a copilului.
Prezentăm mai jos poziția ambasadei Norvegiei la București:
În contextul globalizării și creșterii migrației, un număr fără precedent de mare de copii și familii cu cetățenie străină sunt în contact cu serviciul de protecție a copilului din Norvegia. Mulți dintre copiii care locuiesc în Norvegia au părinți provenind din țări diferite și legături familiale în mai multe țări.
Informații generale
• Serviciul norvegian de protecție a copilului se aplică tuturor copiilor din Norvegia, indiferent de istoric, naționalitate și stadiul de rezidență. Interesul superior al copilului reprezintă principala preocupare în activitatea serviciului de protecție a copilului.
• Serviciul de protecție a copilului este în primul rând un serviciu care vine în ajutorul copiilor și al familiilor. Sistemul de protecție a copilului acordă o mare importanță relațiilor de familie și continuității în creșterea și îngrijirea copilului. Premiza de bază este aceea că minorii ar trebui să fie în grija părinților lor.
• Ministerul Copiilor, Egalității și Incluziunii Sociale este responsabil de politica generală de protecție a copilului. Serviciul local de protecție a copilului din cadrul municipalităților se ocupă de cazurile de protecție a copilului. Ministerul nu are nicio autoritate de a interveni sau de a da indicații serviciilor de protecție a copilului în cazuri individuale de protecție a copilului.
• Norvegia a asimilat în legislația sa Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului. Conform acesteia, statul în care se află copilul are datoria de a-l proteja pe baza legislației sale.
• Legea Protecției Copilului este considerată prioritară prin Legea Drepturilor Omului. Interesul superior al copilului este de asemenea asimilat în Constituția Norvegiei, secțiunea 2014.
• Autoritățile norvegiene au obligația statutară de a păstra confidențialitatea asupra informațiilor privitoare la cazurile individuale de protecție a copilului, pentru a asigura dreptul la viață privată atât în cazul copiilor, cât și al părinților. Din acest motiv, nici autoritățile de protecția copilului, nici autoritățile centrale norvegiene nu pot comenta asupra detaliilor din cazurile individuale de protecție a copilului.
• De cazurile de protecție a copilului se ocupă Serviciul de protecție a copilului la nivelul municipalităților; acest serviciu nu poate primi instrucțiuni din partea ministerelor. La nivel regional, Guvernatorul districtual verifică activitatea serviciilor de protecție a copilului.
• Respectând cadrul Convenției de la Viena privind relațiile consulare din 1963, misiunile diplomatice străine din Oslo pot oferi asistență cetățenilor lor în cazuri de protecție a copilului.
Statistică
• În fiecare an, aproximativ 53.000 de copii primesc diverse forme de ajutor din partea Serviciului de protecție a copilului din Norvegia. Mai mult de șapte din zece astfel de cazuri au reprezentat măsuri de asistență voluntară pentru copii și familii. Ajutorul poate fi acordat sub formă de sfaturi sau îndrumare a părinților cu privire la practicile parentale, consiliere, ajutor economic, grădiniță, etc.
Ordine de plasament
• Un ordin de plasament este emis de către Consiliul regional de Protecție Socială sau de către Tribunalul Districtual numai atunci când copilul a fost supus unei neglijențe grave, maltratare sau abuz. În plus, ordinul de plasament trebuie să fie necesar și în interesul superior al copilului.
• Acțiuni precum violența fizică sau psihică, rele tratamente, abuz sexual sau alte forme de gravă încălcare a modului de îngrijire reprezintă motivele legale pentru emiterea ordinelor de plasament. În Legea de Protecție a Copilului nu există prevederi care să permită îngrijire alternativă pe baza religiei.
• Plasarea unui copil în afara căminului familial, fără consimțământul părinților, este întotdeauna o măsură de ultimă instanță. Un raport recent al Consiliului Europei arată că Norvegia este printre țările cu număr scăzut de copii aflați în îngrijire alternativă.
• Părinții au dreptul la un proces echitabil, inclusiv un avocat plătit de către guvern, dreptul de a fi audiați și de a contesta decizia Consiliului la Tribunalul Districtual. O dată pe an părinții au dreptul să depună cerere pentru revocarea ordinului de plasament.
Adopții
• În mod normal, părinții de plasament nu își adoptă copiii pe care îi au în plasament. Adopția reprezintă o măsură foarte radicală, care presupune ruperea tuturor relațiilor legale dintre părinți și copii. Acest lucru are loc în foarte puține cazuri. Condiții stricte trebuie îndeplinite pentru a adopta un copil împotriva voinței părinților.
• Serviciul de protecție a copilului, în mod normal, nu va demara procedurile de aprobare a adopției împotriva voinței părinților, în cazurile în care corelarea cu legea imigrației nu este clară sau în cazurile în care este clar că părinții și copilul nu au rezidență permanentă în Norvegia.
Convenția de la Haga din 1996
• Guvernul a solicitat Parlamentului să consimtă la ratificarea Convenției de la Haga 1996 privitoare la protecția copiilor. Ratificarea va oferi o protecție sporită copiilor în cazurile unde este implicat mai mult de un singur Stat, și va deschide drumul spre o mai bună cooperare internațională pentru prevenirea și rezolvarea cazurilor de protecție a copilului.
Marți, președintele Klaus Iohannis a avut o primă reacție în cazul familiei Bodnariu. Într-o postare pe contul său de Facebook, șeful statului a asigurat că urmărește cu mare atenție acest caz și că susține eforturile autorităților române și ale Guvernului României "de a asigura respectarea drepturilor omului pentru cetățenii români".
"Urmăresc cu mare atenție și preocupare ceea ce se întâmplă familiei Bodnariu în Norvegia. Susțin eforturile autorităților române și ale Guvernului României de a asigura respectarea drepturilor omului pentru cetățenii români, oriunde s-ar afla ei", a scris Klaus Iohannis.
Tot marți și Guvernul României a avut o primă poziție pe acest caz. Premierul Dacian Cioloş urmăreşte personal mersul acestei anchete, iar partea română face toate demersurile pentru lămurirea situaţiei într-un timp cât mai scurt. Sunt principalele mesaje transmise de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, pe tema familiei mixte româno-norvegiene, care şi-a pierdut copiii la finalul anului trecut.
"Vorbim de cetăţini care acum se îndreptă spre Ambasada Românei şi solicită o implicare a autorităţilor române. Sperăm într-o clarificare rapidă a situaţiei, în interesul copiilor, fără inflamarea situaţiei, în baza bunelor relaţii pe care România le are cu Norvegia", a afirmat Dan Suciu.
Totodată, fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, declara, luni seară, în cadrul emisiunii "Jocuri de Putere", că doar implicarea consulului, în acest caz, reprezintă un pas prea mic și sublinia faptul că "nicăieri în această lume, copiii, minorii mai ales, nu pot fi separați de familie fără o hotărâre judecătorească". În viziunea sa, avem de-a face cu un conflict de legi.
Cei cinci minori ai soţilor Bodnariu au fost luaţi de către Serviciul de protecţie a copilului din Norvegia, după ce fetiţele mai mari ar fi spus că primesc corecţii fizice de la părinţi.