Mandatul preşedintelui ales începe odată cu depunerea jurământului faţă de ţară şi popor, în Parlament, şi se încheie la depunerea jurământului de către cel care câştigă, peste cinci ani, următorul scrutin. În caz de război sau catastrofă, Constituţia prevede că mandatul poate fi prelungit.
În timpul mandatului, şeful statului nu poate fi membru al unui partid politic şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată. Altfel spus, preşedintele este doar preşedinte.
Acest "doar" înseamnă însă foarte mult. Deţinător al celei mai înalte funcţii din stat, preşedintele are atribuţii atât pe plan intern, cât şi în străinătate. În ţară, el desemnează candidatul la funcţia de premier, poate dizolva Parlamentul şi este comandantul forţelor armate, iar în străinătate este cel care reprezintă statul român.
Tot preşedintele este, potrivit Constituţiei, garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Şi tot el este dator să vegheze la respectarea legii fundamentale şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, prin exercitarea funcţiei de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
Pe plan intern, şeful statului are la îndemână instrumente relaţionate cu legiuitorul ţării, Parlamentul, dar şi cu Executivul.