UPDATE. Guvernul a adoptat, vineri, în cadrul unei ședințe extraordinare, ordonanța de urgență privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, după ce Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat favorabil proiectul. Anunțul a fost făcut de către ministrul Justiției, Raluca Prună, în cadrul unor declarații de presă susținute la Palatul Victoria. Concret, de acum înainte, "procurorii și organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit și independent infrastructura Serviciului Român de Informații", pe care SRI va fi obligat să o pună la dispoziţia procurorilor, Ministerul Public va putea face interceptări, alături de DNA și DIICOT, iar câte 40 de agenți de poliție judiciară vor fi detașați la Ministerul Public, DNA și DIICOT, potrivit Realitatea TV.
UPDATE. La ora 21:00 vor avea loc declarații de presă la Guvern după încheierea ședinței. Vor fi susținute de către purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu, și de către ministrul Justiției, Raluca Prună, potrivit Realitatea TV.
UPDATE. Proiectul de ordonanță de urgență urmează să ajungă pe masa Guvernului din moment în moment, potrivit Realitatea TV.
UPDATE. Ședința CSAT s-a încheiat. Klaus Iohannis a susținut, la Palatul Cotroceni, declarații de presă.
"Sunt două aspecte importante asupra cărora doresc să insist un pic. Primul ține de respectarea deciziei Curții și de nevoia de a pune în acord legislația cu această decizie și acest lucru e clar. Al doilea aspect ține de nevoia de a asigura neîntrerupt cadrul legislativ pentru ca justiția să își facă datoria. Fie că este vorba de cazuri de securitate națională, fie de cazuri de corupție. Ambele aspecte sunt esențiale pentru funcționarea statului de drept, iar eu, ca președinte, m-am angajat să fiu garantul funcționării statului de drept în România.
Guvernul României prin Ministerul Justiției a propus un proiect de ordonanță de urgență privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Acest proiect e destinat să ofere într-o primă etapă o soluție pentru activitatea organelor judiciare. Ulterior, forul legislativ poate avea în vedere și alte soluții pe care să le dezbată cu toate instituțiile interesate și cu societatea civilă.
Sunt opinii potrivit cărora activitatea parchetelor în absența infrastructurii tehnice necesare pentru realizarea unor astfel de metode speciale de supraveghere ar fi afectată. Atât din punct de vedere al operativității actului de urmărire penală, cât și sub aspectul administrării unui probatoriu complet.
OUG vine să răspundă exact acestei preocupări. CSAT a avizat favorabil acest proiect și adoptarea lui de către Guvern va reprezenta, în acest moment, o solutie, fie ea și temporară la o problemă care preocupă deopotrivă instituțiile statului, cât și opinia publică", a spus Iohannis.
UPDATE. Ședința CSAT este în curs de desfășurare, potrivit Realitatea TV.
UPDATE. Şedinţa CSAT va începe la ora 19.00 şi va dura doar 30 de minute, întrucât la 19.30. este programată şedinţă de Guvern.
Curtea Constituțională a dat miercuri publicității motivarea deciziei prin care a stabilit că doar procurorii și polițiștii pot asculta cetățenii suspectați că încalcă legea. Judecătorii spun că decizia se aplică şi cauzelor aflate pe rol, de la data publicării în monitorul oficial.
"Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteşte caracterul erga omnes şi pentru viitor al deciziilor sale, prevăzut la art.147 alin.(4) din Constituţie. Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-se, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată", precizează Curtea Constituțională.
Ce spune Zegrean
'Nimeni din cei care au făcut fapte penale nu va scăpa de pedeapsă datorită acestei decizii. Ce a fost până la data deciziei rămâne bun făcut. Ce va fi de la decizie încolo este altceva. Şi de la decizie încolo nu se schimbă lumea, nu se dărâmă lumea. Urmărirea penală se va face de cei care trebuie să facă urmărirea penală, adică procurorii şi poliţia judiciară. Noi n-am făcut nimic dezastruos în decizia aceasta. Am înlăturat de acolo 2-3 cuvinte - «şi alte organe specializate ale statului» pentru că nu se înţelegea nimic. Acuma am aflat şi noi cine era organul acesta specializat al statului care făcea interceptările'', a declarat Zegrean.
''Numai cel care în dosarul căruia s-a pronunţat decizia poate să facă revizuire sau cei care aveau deja invocată o excepţie de neconstituţionalitate, restul nu mai pot să facă'', a mai explicat el.
Curtea Constituţională a României a motivat decizia legată de interzicerea Serviciul Român de Informaţii să desfăşoare activităţi de supraveghere tehnică susţinând că serviciul nu are atribuţii de cercetare penală.
Documentul Curții Constituționale poate fi consultat integral AICI
Curtea Constituțională a României (CCR) mai susține că nicio reglementare din legislația națională în vigoare, cu excepția dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică.
Ce spune CCR în motivare:
"În examinarea criticilor de neconstituţionalitate, Curtea constată că nicio reglementare din legislaţia naţională în vigoare, cu excepţia dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conţine vreo normă care să consacre expres competenţa unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică. Or, pornind de la datele concrete din speţa dedusă controlului de constituţionalitate, Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislaţie infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate (a se vedea în acest sens şi Decizia nr.17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.79 din 30 ianuarie 2015, par.67 şi 94).
