Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj în cadrul deschiderii celei de-a XXVI-a ediţii a Topului Naţional al Firmelor Private din România, subliniind că mediul de afaceri, cât şi întreaga societate românească, pot beneficia enorm de pe urma unui cadru legislativ eficient, însoţit de instituţii puternice şi independente, iar statul de drept este un bun public, în timp ce sănătatea mediului de afaceri depinde în mod esenţial de stabilitatea şi predictibilitatea regulilor jocului. Preşedintele a transmis că schimbările din domeniul fiscal sau al pieţei muncii trebuie să aibă şi un orizont de predictibilitate, care să evite bulversarea continuă a mediului antreprenorial şi a planurilor de afaceri.
”Modernizarea ţării noastre la orizontul următoarelor decenii depinde, în foarte mare măsură, de anvergura şi calitatea investiţiilor realizate în economie. După un avans economic de aproape 7% anul trecut, bazat în principal pe aportul consumului, evoluţiile actuale ne arată cât de important este ca economia să genereze o creştere de calitate, bazată pe investiţii şi exporturi. Numai o creştere economică robustă, calitativă, poate susţine sporirea pe termen lung a veniturilor populaţiei şi a bunăstării economico-sociale. Din acest punct de vedere, încă este deficitară acţiunea guvernamentală în privinţa unor aspecte esenţiale pentru bunăstarea IMM-urilor şi a economiei, precum dezvoltarea infrastructurii de transport, folosirea fondurilor europene, încurajarea industriilor inovative, dar şi găsirea de soluţii durabile în privinţa deficitului de angajaţi calificaţi din economie”, a transmis preşedintele.
Klaus Iohannis a precizat că îmbunătăţirea competitivităţii economice se bazează pe politici publice inteligente, pe care decidenţii să le elaboreze în sensul promovării inovării şi a noilor tehnologii, al dezvoltării pieţelor financiare şi al educaţiei în spiritul performanţei.
”Digitalizarea pe scară largă a administraţiei, de exemplu, ar reduce semnificativ birocraţia şi ar aduce beneficii importante prin creşterea productivităţii firmelor şi scăderea evaziunii fiscale. Consider că autorităţile trebuie să facă mai multe eforturi pentru a înlesni accesul IMM-urilor la finanţare, licitaţii publice sau la obţinerea ajutoarelor de stat”, a mai arătat şeful statului.
El a menţionat că, în economia modernă, dezvoltarea firmelor se face prin capital atras de la bănci şi de pe pieţele financiare, însă, în condiţiile în care întreprinzătorii români se confruntă cu dobânzi mult mai ridicate decât în restul ţărilor din Uniunea Europeană, aproximativ trei sferturi dintre IMM-uri se bazează pe autofinanţare. Totodată, doar 10% dintre IMM-uri vizează accesarea de fonduri structurale nerambursabile.
”Tocmai de aceea, adoptarea unor măsuri de simplificare în aceste domenii ar aduce cu siguranţă beneficii însemnate pentru întreprinzătorii mici şi mijlocii. Soliditatea mediului antreprenorial este direct proporţională cu bunăstarea economico-socială, de aceea este important ca întreprinzătorii să dispună de condiţii cât mai favorabile de desfăşurare a afacerilor”, a adăugat preşedintele.
”Mediul de afaceri, cât şi întreaga societate românească, pot beneficia enorm de pe urma unui cadru legislativ eficient, însoţit de instituţii puternice şi independente. Statul de drept este un bun public, iar sănătatea mediului de afaceri depinde în mod esenţial de stabilitatea şi predictibilitatea regulilor jocului. În acest sens, doresc să subliniez că schimbările din domeniul fiscal sau al pieţei muncii trebuie să aibă şi un orizont de predictibilitate, care să evite bulversarea continuă a mediului antreprenorial şi a planurilor de afaceri ale dumneavoastră”, a fost mesajul transmis în continuare de către preşedintele Iohannis.
El a amintit că, în ultima perioadă, oamenii de afaceri au atras atenţia, în mod sistematic, asupra faptului că activitatea din multe sectoare ale economiei noastre, de la agricultură şi construcţii la activităţile de comerţ, este tot mai afectată de lipsa forţei de muncă.
”Rata şomajului la nivel naţional se îndreaptă către 4%, însă tinerii sunt în continuare afectaţi, deoarece 16% dintre tinerii de până în 24 de ani se află în şomaj. Această situaţie ar putea fi îmbunătăţită printr-un set de măsuri care să faciliteze mobilitatea forţei de muncă la nivel naţional şi participarea tinerilor pe piaţa muncii în profesiile deficitare. Ar fi în avantajul tuturor dacă segmentul dinamic, al tinerilor, ar fi mai bine încurajat în relaţia cu piaţa muncii. Consider esenţial ca sistemul educaţional să probeze flexibilitate şi adaptabilitate la cerinţele şi aşteptările angajatorilor, de exemplu prin mutarea accentului pe dezvoltarea abilităţilor IT sau a unor aptitudini practice. În acest sens, mediul de afaceri este îndreptăţit să aştepte măsuri responsabile pe linia politicilor salariale. Susţinerea forţei de muncă şi a bunăstării angajaţilor nu trebuie să însemne punerea unor costuri nesustenabile pe umerii întreprinzătorilor”, a precizat preşedintele.
