Redăm, în continuare, comunicatul transmis de preşedinte:
"Președintele României, domnul Klaus Iohannis, avertizează că cercetarea din România riscă să regreseze la nivelul anilor ’90 din cauza intenției Guvernului de a adopta Ordonanța privind activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare, publicată pe site-ul Ministerului Cercetării și Inovării.
Așa cum a fost deja subliniat de reprezentanți ai cercetătorilor și ai mediului universitar, proiectul conține prevederi care pun în pericol calitatea și independența cercetării din România și riscă să blocheze procesele de europenizare și internaționalizare ale acesteia, cu impact negativ asupra performanței în inovare și asupra competitivității economice și bunăstării sociale.
Principalele efecte directe ale propunerii de ordonanță sunt: deprofesionalizarea managementului în cercetare, reducerea transparenței sau chiar dispariția alocării fondurilor pe baze competitive, așa cum o cere buna practică europeană și internațională, și creșterea riscului de politizare a finanțării cercetării în general, anulând practic un întreg proces de aliniere la buna practică internațională început în anii ’90.
Ordonanța menține direct ministerul, cu o conducere politică și fără o capacitate managerială dovedită, ca principal coordonator al programelor din Planul național. Sunt eliminate organismele care se ocupau anterior de managementul finanțării pe bază de competiție a proiectelor de cercetare și sunt transferate o parte din atribuțiile acestora către instituții de cercetare, care sunt și beneficiare ale granturilor de cercetare. Este total neclar rolul pe care consiliile naționale de cercetare, dezvoltare și inovare îl vor mai juca. Întreg demersul de politizare a managementului cercetării va împiedica de facto și afilierea la instituții europene care grupează agențiile independente de finanțare a cercetării, cum este, de exemplu, Science Europe, și va face imposibile colaborările de tip joint-calls / joint-programmes cu agențiile independente de finanțare a cercetării, dezvoltării și inovării din alte țări.
Pentru actualul Guvern, performanța în cercetare nu reprezintă o prioritate! Astfel, Ordonanța menține doar programul de finanțare NUCLEU și anulează finanțările instituționale de performanță, renunțându-se la evaluarea internațională. Mai mult, prin facilitarea acordării directe de fonduri către instituții (publice și private deopotrivă), se reduce transparența alocării fondurilor pentru proiecte individuale de cercetare, principiu-cheie în finanțarea pe bază de merit a activității de cercetare științifică.
Guvernul a redus substanțial alocarea de fonduri pentru cercetare în ultima propunere de rectificare bugetară (10% din bugetul anual al cercetării), în condițiile în care bugetul cercetării este oricum de cinci ori mai mic decât recomandarea europeană de 1% din PIB. În locul asigurării unui maxim de finanțare posibil, a unui cadru legal normativ predictibil și coerent cu modul de funcționare al activității de cercetare pe plan european, propunerea de ordonanță duce la scăderea independenței și transparenței activității de cercetare și crește riscul politizării acesteia.
Din păcate, se observă un efort susținut în ultimele luni de a decupla cercetarea de practicile din mediul științific la nivel mondial. Eforturile de eliminare a cercetătorilor și profesorilor români din diaspora, cât și străini din procesul de evaluare a proiectelor depuse în cadrul competițiilor naționale de finanțare, actualul proiect de ordonanță de guvern și recentele propuneri de rectificări bugetare, transmit un semnal grav despre starea cercetării românești, ale cărei rezultate ocupă un loc îngrijorător în rândul statelor membre ale Uniunii Europene.
Președintele României subliniază încă o dată că România Educată, cu o economie bazată pe inovare și valoare adăugată, nu poate avea un viitor în condițiile în care sectorul de cercetare este sabotat constant din interese politice. Clientelismul politic riscă să primeze în fața nevoii de a asigura transparență decizională și financiară în domeniul cercetării, precum și în fața importanței de a alinia cercetarea la practicile internaționale".
